Porțiuni uriașe din fundul mării sunt în mod misterios „răsturnate”, au descoperit oamenii de știință

O echipă de cercetători a descoperit sute de movile uriașe de nisip, unele întinzându-se pe câțiva kilometri, care – potrivit unui comunicat al Universității din Manchester, „contrazic principii fundamentale ale geologiei”.

Aceste formațiuni se ridică deasupra unor structuri denumite sinkite, rezultate ale unui proces geologic numit inversiune stratigrafică. Niciodată până acum fenomenul nu fusese observat la o asemenea scară.

• Test de cultură generală. Câte insecte poate mânca o broască într-o zi?
• Albinele și păsările colibri beau alcool în fiecare zi

„Această descoperire dezvăluie un proces geologic pe care nu l-am mai văzut niciodată la un asemenea nivel”, spune geofizicianul Mads Huuse, de la Universitatea din Manchester.

În mod normal, straturile geologice urmează o ordine clară: cele mai vechi se găsesc în partea de jos, iar cele mai noi se depun succesiv deasupra. În cazul inversiunii stratigrafice, lucrurile se dau peste cap: straturile mai noi coboară, iar cele mai vechi ajung la suprafață. Acest lucru poate fi cauzat de alunecări de teren, mișcări tectonice sau alte procese dramatice, scrie ScienceAlert.

Un proces vechi de milioane de ani

Huuse și colegul său, geofizicianul Jan Erik Rudjord de la compania norvegiană Aker BP, au identificat aceste sinkite analizând date seismice detaliate din Marea Nordului. Undele acustice trimise în subsol au arătat că porțiuni întinse ale fundului mării par răsturnate: straturi mai tinere și mai dense de nisip sunt îngropate sub materiale mai vechi și mai poroase.

Cercetătorii au numit aceste structuri plutitoare de material poros floatite.

Se crede că fenomenul a avut loc în urmă cu circa 5,3 milioane de ani, la granița dintre Miocen și Pliocen. Atunci, un strat ușor și rigid format în mare parte din microfosile marine era suprapus de un strat mai greu. Cutremurele și alte perturbări ar fi spart stratul superior, transformându-l în nisip care s-a scufundat, în timp ce materialul mai vechi a „plutit” spre suprafață.

De-a lungul milioanelor de ani, sedimentele marine au acoperit aceste structuri, dând naștere reliefului ondulat vizibil astăzi pe fundul Mării Nordului.

Implicații pentru viitor

Oamenii de știință încearcă acum să confirme și să rafineze această interpretare. Înțelegerea procesului ar putea aduce informații esențiale despre stabilitatea crustei oceanice și despre modul în care fluidele și sedimentele se deplasează în subsolul Pământului – aspecte esențiale pentru explorarea resurselor, dar și pentru stocarea carbonului.

„Această cercetare arată cum fluidele și sedimentele se pot mișca prin scoarța terestră în moduri neașteptate. Înțelegerea formării sinkitelor ar putea schimba radical modul în care evaluăm rezervoarele subterane și procesele de migrație a fluidelor”, explică Huuse.

Studiul a fost publicat în revista Communications Earth & Environment.

Vă mai recomandăm să citiți și:

S-a aflat ce anume produce o strălucire misterioasă în Oceanul de Sud

O specie unică în lume a fost descoperită pe insule din Oceanul Pacific

Avertisment: Intervențiile climatice în oceane au nevoie de o guvernanță mai puternică

Super-Pământul K2-18 b ar putea fi o planetă oceanică bogată în apă