Oamenii de știință tocmai au descoperit o superputere incredibilă ascunsă în țesuturile ferigii Blechnum orientale, o plantă care poate colecta și stoca elemente din pământuri rare (EPR).
Descoperirile ar putea duce la o modalitate mai durabilă de a colecta resursele minerale de care depindem din ce în ce mai mult.
Există în total 17 elemente din pământuri rare, iar aceste materiale metalice sunt acum profund încorporate în tot felul de tehnologii – de la turbine eoliene și computere, la cabluri de bandă largă și instrumente medicale. Deși nu sunt chiar atât de rare, sunt dificil și costisitor de extras din crusta Pământului într-o formă utilă.
Aici intervine ideea de fitoextracție, care utilizează plante cunoscute sub numele de hiperacumulatori – capabile să crească în soluri bogate în metale și să se lege de acestea – pentru a extrage resursele minerale din sol.
„Elementele din pământuri rare (EPR) sunt metale critice pentru energia curată și aplicațiile de înaltă tehnologie, dar aprovizionarea lor se confruntă cu provocări de mediu și geopolitice”, indică Liuqing He de la Academia Chineză de Științe.
„Fitoextracția, o strategie ecologică ce utilizează plante hiperacumulatoare pentru a extrage metale din sol, oferă un potențial pentru aprovizionarea durabilă cu EPR, dar rămâne puțin explorată.”
Feriga era deja un hiperacumulator cunoscut, dar oamenii de știință au descoperit ceva și mai special: ea creștea efectiv cristale de EPR în țesuturile sale.
Prin imagistică microscopică puternică și analiză chimică, cercetătorii au găsit compusul bogat în EPR monazit acumulându-se ca o „grădină chimică” în interiorul propriilor țesuturi ale plantei. Este prima dată când cercetătorii văd o plantă făcând acest lucru.
Oamenii de știință abia încep să exploreze fitoextracția, dar acest studiu sugerează că aceasta ar putea avea un potențial chiar mai mare decât se credea inițial, scrie ScienceAlert.
Cel puțin o plantă formează minerale EPR în condiții normale, fără căldura și presiunea ridicate necesare de obicei sub pământ.
Cercetările ulterioare ar trebui să stabilească dacă acest lucru este unic pentru B. orientale sau dacă ne putem aștepta să îl vedem și în alte plante. Există unele semne că se întâmplă și într-o altă ferigă, Dicranopteris linearis, dar încă nu există dovezi directe.
Oamenii de știință speră acum să dezvolte o modalitate de a extrage monazitul și de a-l descompune în componentele sale fără a pierde prea mult din resursă pe parcurs.
Cercetarea a fost publicată în Environmental Science & Technology.
O ferigă a stabilit recordul pentru cel mai mare genom din lume
Feriga „zombi” poate reînvia frunze moarte pentru a hrăni restul plantei
Florile de nuc își schimbă sexul în fiecare sezon de 40 de milioane de ani încoace
Ferigile produc o substanță ce ar putea fi soluția salvatoare pentru agricultură