Urșii polari par să se adapteze la climate mai calde. O nouă cercetare de la University of East Anglia (Anglia) dezvăluie o legătură surprinzătoare între creșterea temperaturilor și modificările din ADN-ul urșilor polari, fenomen care i-ar putea ajuta pe aceștia să supraviețuiască în medii tot mai ostile.
Urșii polari par să se adapteze la climate mai calde. Studiul a analizat populațiile de urși polari din sud-estul Groenlandei, descoperind că anumite gene legate de stresul termic, îmbătrânire și metabolism se comportă diferit față de cele ale urșilor din zonele mai reci.
Aceste descoperiri sugerează că animalele trec printr-un proces de adaptare genetică rapidă pentru a-i face față climatului mai cald și schimbărilor din dieta lor, oferind informații esențiale pentru eforturile de conservare.
Contextul este unul alarmant, estimările arătând că peste două treimi din populația de urși polari ar putea dispărea până în 2050 din cauza topirii platformelor de gheață folosite pentru vânătoare, notează Phys.org.
În acest studiu, cercetătorii au analizat „genele mobile”, fragmente mobile din genom care pot influența funcționarea altor gene. S-a observat că, în mediile mai calde din sud-estul Groenlandei, aceste elemente genetice sunt mult mai active, ceea ce înseamnă că urșii își „rescriu” propriul cod genetic într-un ritm accelerat. Aceasta pare să fie o strategie disperată de supraviețuire în fața dispariției habitatului natural.
Pe lângă adaptarea la căldură, cercetătorii au identificat schimbări în genele responsabile de procesarea grăsimilor. Acest lucru sugerează că urșii din regiunile sudice încep să se adapteze la o dietă mai săracă, bazată pe plante, spre deosebire de dieta bogată în grăsime de focă specifică populațiilor nordice.
Deși aceste rezultate oferă o rază de speranță, specialiștii avertizează că adaptarea genetică nu anulează riscul de extincție. Este prima dată când se demonstrează statistic o legătură directă între încălzirea globală și schimbările de ADN la un mamifer sălbatic, subliniind urgența reducerii emisiilor de carbon pentru a încetini degradarea ecosistemelor arctice.
Studil a fost publicat în jurnalul Mobile DNA.
Cât de dureroasă este înțepătura unui ornitorinc?
O nouă specie adorabilă de pește a fost observată la 3.268 de metri adâncime
Furnicile au colonizat întreaga planetă, cu doar câteva excepții
Test de cultură generală. Pisicile au voie să mănânce pâine?