Cum a fost detectat un virus mortal în respirația balenelor din Arctica?

O nouă metodă de monitorizare a sănătății balenelor sălbatice ar putea schimba modul în care sunt detectate bolile marine. O echipă internațională de cercetători a reușit să identifice un virus extrem de periculos analizând respirația balenelor colectată cu ajutorul dronelor, în apele Arcticii.

Cercetătorii au folosit drone echipate cu dispozitive speciale, inclusiv cutii Petri sterile, pe care le-au ghidat prin jeturile de aer expirat (cunoscute drept „sufluri”) eliberate de balene atunci când ies la suprafață pentru a respira. Analizele realizate ulterior au confirmat prezența unui virus extrem de contagios, asociat cu eșuări în masă ale balenelor și delfinilor la nivel global.

Pentru prima dată, oamenii de știință au demonstrat că morbilivirusul cetaceelor, un agent patogen potențial letal, circulă la nord de Cercul Arctic. Boala se transmite ușor între balene, delfini și marsuini, poate traversa barierele dintre specii și se poate răspândi pe distanțe foarte mari, reprezentând o amenințare majoră pentru mamiferele marine, potrivit BBC.

„Boli care apar în ecosisteme arctice aflate într-o schimbare rapidă”

„Prelevarea respirației balenelor este un factor important pentru sănătatea și bunăstarea acestor animale. Această metodă ne permite să monitorizăm agenți patogeni la balene vii, fără a le provoca stres sau răni, și ne oferă informații esențiale despre bolile care apar în ecosisteme arctice aflate într-o schimbare rapidă”, a declarat profesorul Terry Dawson de la King’s College London.

Studiul a inclus probe recoltate de la balene cu cocoașă, balene cu înotătoare și cașaloți, iar datele obținute din respirație au fost completate cu biopsii de piele prelevate de pe ambarcațiuni. Combinația dintre aceste tehnici a permis confirmarea prezenței virusului într-o regiune unde, până acum, nu fusese documentat.

Cercetătorii spun că această descoperire ar putea contribui la identificarea timpurie a amenințărilor pentru viața oceanică, înainte ca acestea să se răspândească pe scară largă.

„Prioritatea, de acum înainte, este să continuăm folosirea acestor metode pentru o supraveghere pe termen lung, astfel încât să înțelegem cum vor influența sănătatea balenelor multiplele presiuni emergente din anii următori”, a explicat Helena Costa, de la Universitatea Nord din Norvegia.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un „cimitir” antic de balene, descoperit sub un ghețar rusesc care se topește

Semne ciudate în apă: Balenele cu cocoașă încearcă să comunice cu oamenii?

O nouă descoperire spulberă tot ce știam despre migrațiile balenelor cu cocoașă

Balene ucigașe, gesturi amabile: orcile le oferă hrană oamenilor