Noi cercetări dezvăluie că sistemele nervoase ale aricilor de mare sunt mult mai complexe decât știam. Se pare că aceste creaturi posedă „creieri pe tot corpul” și, cel puțin în ceea ce privește structura lor genetică, sunt remarcabil de similare cu a noastră.
O echipă de oameni de știință condusă de biologul specializat în dezvoltare Periklis Paganos de la Stazione Zoologica Anton Dohrn din Italia a făcut descoperirea în timp ce investiga metamorfoza la aricii de mare purpurii (Paracentrotus lividus), care se transformă din larve planctonice, care înoată liber, în forma matură, acoperită cu țepi, cu care suntem mai familiarizați.
Pubertatea aricilor este mai drastică decât cea a unui fluture, creaturile marine traversând în acest proces unele dintre cele mai adânc înrădăcinate limite ale evoluției animale.
Ca larve, ele urmează un plan corporal cu două jumătăți aproximativ oglindite, cunoscut sub numele de simetrie bilaterală. Dar, pe măsură ce se transformă în adulți, aricii de mare adoptă o formă mai similară cu meduzele și stelele de mare, cunoscută sub numele de simetrie radială, deoarece este aproximativ oglindită în cinci secțiuni din centru.
Se pare că această etapă de adult tânăr vine cu un sortiment remarcabil de celule neuronale, care formează un sistem integrat în întregul corp al ariciului. Și aceștia nu sunt nervi care se extind dintr-un creier: ei sunt, în esență, creierul creaturii, scrie ScienceAlert.
Cercetătorii au creat un atlas celular al ariciului de mare nou maturizat, cartografiind genele care erau activate în celule. Analiza lor a dezvăluit că, deși multe dintre celulele corpului lor foloseau gene similare de o parte și de alta a metamorfozei, neuronii lor au suferit o schimbare substanțială.
Diversitatea neuronilor la un arici de mare tânăr răstoarnă fundamental ideea că sistemele nervoase centrale ale echinodermelor sunt „simple” doar pentru că le lipsește un creier centralizat.
Mai mult de jumătate din celulele cartografiate în atlasul celular juvenil erau compuse din neuroni, care exprimau o gamă largă de semnături moleculare.
Cercetătorii spun că acest lucru sugerează că aricii de mare purpurii au un sistem nervos mult mai sofisticat decât o rețea nervoasă descentralizată.
De fapt, cercetătorii chiar descriu acest sistem nervos ca fiind o stare de „creier total”, întregul plan corporal fiind asemănător unui cap de vertebrat, plin de neuroni complecși.
„Rezultatele noastre arată că animalele fără un sistem nervos central convențional pot dezvolta totuși o organizare asemănătoare creierului”, spune biologul evoluționist Jack Ullrich-Lüter, de la Muzeul de Istorie Naturală din Berlin.
„Acest lucru schimbă fundamental modul în care ne gândim la evoluția sistemelor nervoase complexe.”
Această cercetare a fost publicată în Science Advances.
Ariciul-de-mare violet îşi foloseşte întregul corp ca pe un „ochi”
Vidrele de mare ajută pădurile de alge să se redreseze, dar nu este chiar atât de simplu
O epidemie misterioasă în Marea Roșie a ucis o întreagă specie