Ar putea pădurea amazoniană să supraviețuiască unei secete lungi?

Pădurea Amazoniană i-ar putea supraviețui unei secete lungi cauzate de schimbările climatice, însă adaptarea la o lume mai caldă și mai uscată ar avea un preț uriaș, arată un nou studiu.

Pădurea Amazoniană i-ar putea supraviețui unei secete lungi, dar nu cu ușurință. Conform cercetării, adaptarea la efectele schimbărilor climatice ar putea duce la pierderea multora dintre cei mai mari arbori din unele zone ale Amazonului.

• Motivul „uman” pentru care babuinii se deplasează în șir indian
• Specia care sfidează teoriile lui Charles Darwin

Această pierdere ar elibera cantități semnificative de carbon stocat în trunchiurile și rădăcinile acestor arbori, reducând astfel capacitatea imediată a pădurii tropicale de a funcționa ca un important rezervor natural de carbon, avertizează cercetătorii.

Se preconizează că, pe măsură ce clima se schimbă, anumite părți ale Amazonului vor deveni mai uscate și mai calde. Totuși, efectele pe termen lung asupra acestei regiuni vaste, care acoperă peste 5 milioane de kilometri pătrați, încă sunt puțin înțelese.

Studii anterioare au exprimat îngrijorarea că, în combinație cu defrișările, uscarea și încălzirea intensă ar putea transforma zonele luxuriante de pădure tropicală într-o pădure mai rară sau chiar într-o savană, scrie EurekAlert.

Pădurea Amazoniană i-ar putea supraviețui unei secete lungi. Dar cu ce preț?

Cele mai recente rezultate din cel mai longeviv experiment de simulare a secetei într-o pădure tropicală oferă o imagine clară a schimbărilor profunde prin care ar putea trece Amazonul într-un climat mai arid.

Pe o perioadă de 22 de ani, o zonă de un hectar de pădure din nord-estul Braziliei a fost expusă în mod constant la condiții de secetă artificială.

Experimentul a început în 2002, când mii de panouri transparente au fost montate deasupra solului, redirecționând aproximativ jumătate din cantitatea naturală de precipitații către un sistem de jgheaburi, departe de copaci.

Analiza realizată de o echipă condusă de cercetători de la Universitatea din Edinburgh (Scoția) și Universitatea Federală din Pará (Brazilia) a arătat că majoritatea copacilor mari din zona studiată au murit în primii 15 ani ai experimentului, după care pădurea s-a stabilizat.

Rezultatele mai arată că, în cei șapte ani care i-au urmat acestei pierderi masive de biomasă, disponibilitatea apei pentru copacii rămași a crescut. Testele au indicat că acești arbori nu mai prezentau un stres hidric mai mare decât cei din pădurile vecine, neafectate de secetă.

În total, zona a pierdut peste o treime din biomasă, adică trunchiuri, crengi, tulpini și rădăcini, unde este stocat carbonul. Astfel de pierderi extinse în întregul Amazon ar duce la eliberarea unor cantități uriașe de carbon și ar compromite serios rolul pădurii în absorbția emisiilor de gaze cu efect de seră.

Încă nu avem o imagine completă

După ce a pierdut mult carbon în primii 15 ani, zona studiată a început să arate semne de revenire, copacii supraviețuitori începând să acumuleze din nou cantități mici de carbon.

Deși are acum mai puțină biomasă decât o pădure tropicală tipică, zona studiată conține totuși mai multă vegetație lemnoasă decât multe păduri uscate și savane. Asta indică o anumită capacitate de rezistență pe termen lung la condițiile mai aride impuse de schimbările climatice, însă cu un cost ecologic major.

Cercetătorii subliniază că, deoarece studiul a analizat doar impactul secetei la nivelul solului, este posibil ca pierderile de biomasă și timpul necesar pentru stabilizare să fi fost subestimate.

Este nevoie de cercetări suplimentare pentru a evalua și alți factori, cum ar fi modificările umidității din aer, creșterea temperaturilor sau efectele combinate ale furtunilor și incendiilor, adaugă aceștia.

Studiul a fost publicat în revista Nature Ecology and Evolution.

„Rezultatele noastre sugerează că, deși unele păduri tropicale le pot supraviețui secetelor prelungite cauzate de schimbările climatice, rolul lor ca rezervor și absorbant esențial de carbon ar putea fi serios diminuat, a declarat dr. Pablo Sanchez Martinez, autorul principal al studiului.

La rândul său, profesorul Patrick Meir a adăugat că: „Răspunsurile ecologice la schimbările climatice pot avea efecte majore, atât la nivel local, cât și global. Nu le putem înțelege și anticipa fără cercetări colaborative pe termen lung, cum este și aceasta.”

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Ce este Inelul de Foc al Pacificului?

Test de cultură generală. Care este cel mai escaladat munte din lume?

Profesioniști din aviație, semnal de alarmă pentru a combate criza climatică

Omenirea a explorat doar 0,001% din adâncurile oceanului, arată un studiu