Cașaloții vorbesc aproape la fel ca oamenii, au descoperit cercetătorii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sunetele sacadate ale cașaloților pot părea simple zgomote pentru oameni, dar un nou studiu sugerează că clicurile cașaloților fac parte dintr-un sistem de comunicare mult mai complex, apropiat de structura limbajului uman.

Cercetătorii de la Project CETI, o organizație americană care studiază aceste mamifere marine, au descoperit că clicurile cașaloților, așa-numitele „coda”, sunt mai sofisticate decât se credea. Un studiu anterior arătase că aceste sunete seamănă acustic cu vocalele umane, însă noua analiză merge mai departe.

• Compoziția chimică din Oceanul Arctic a depășit un punct critic ireversibil
• Europa s-a topit în luna mai. Temperaturile record îi surprind pe localnici: „Primăvara pare mijlocul verii”

Analizând cinci caracteristici ale acestor sunete, oamenii de știință au observat că ele urmează tipare organizate, similare regulilor din vorbirea umană.

Cum se aseamănă clicurile cașaloților cu vorbirea umană?

„Toate cele cinci proprietăți au paralele clare în fonetica și fonologia limbilor umane, sugerând o evoluție independentă. Sunetele de tip coda sunt extrem de complexe și reprezintă unul dintre cele mai apropiate echivalente ale fonologiei umane întâlnite la animale”, explică echipa condusă de lingvistul Gašper Beguš.

Cașaloții trăiesc în grupuri sociale strâns legate, organizate pe linie maternă, unde cooperarea este esențială. Astfel de structuri complexe implică, de regulă, și forme avansate de comunicare.

Într-un studiu anterior, cercetătorii au analizat peste 8.700 de sunete provenite de la cel puțin 60 de indivizi și au concluzionat că acestea sunt mai expresive și mai structurate decât se credea. Totuși, structura lor internă nu fusese pe deplin înțeleasă.

Noua cercetare a analizat aproape 4.000 de „coda”-uri de la 15 cașaloți și a arătat că aceste sunete pot fi împărțite în categorii distincte, asemănătoare vocalelor umane. Ele diferă prin durată, tipare și modul în care interacționează între ele.

Au fost identificate două tipuri principale: „a-coda”, cu o singură structură de rezonanță, și „i-coda”, cu două. Primele sunt, în general, mai lungi, în timp ce celelalte pot varia ca durată.

De asemenea, fiecare individ pare să aibă propriul stil de utilizare a acestor sunete, iar „coda”-urile vecine se influențează reciproc, la fel cum sunetele se modifică în vorbirea umană atunci când sunt combinate.

„Arătăm că sistemul de comunicare al cașaloților are caracteristici necunoscute până acum, care îl apropie de fonologia umană”, notează cercetătorii, citați de ScienceAlert.

De ce oamenii de știință nu consideră că acesta este un limbaj?

Totuși, oamenii de știință evită să numească acest sistem „limbaj”. Pentru a fi considerat astfel, ar trebui demonstrat că aceste sunete transmit mesaje clare și structurate. În prezent, semnificația lor nu este descifrată.

Chiar și așa, studiul reprezintă un pas important spre înțelegerea modului în care comunică aceste animale. Echipa Project CETI folosește Inteligență Artificială pentru a analiza în detaliu sunetele și pentru a descifra „mesajele”.

Dacă acest lucru va reuși, implicațiile ar putea fi majore: am putea afla dacă limbajul este unic pentru oameni și am putea înțelege mai bine cum a evoluat. Mai mult, ar putea deveni posibilă comunicarea cu o altă specie, în propriile ei condiții.

Rezultatele sugerează că clicurile cașaloților sunt printre cele mai complexe sisteme de comunicare din regnul animal cunoscute până acum.

Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum rezistă reginele albinelor la inundațiile de iarnă?

Mister aproape rezolvat: Cum aterizează pisicile mereu în picioare?

Cercetătorii au descoperit că ratonii rezolvă puzzle-uri pentru distracție, nu neapărat pentru recompensă

Test de cultură generală. De ce urșii polari merg încet?