Depinde moralitatea de limba pe care o vorbești? Un studiu a găsit rezultate foarte interesante!

Depinde moralitatea de limba pe care o vorbești? Un studiu interesant bazat pe celebra dilemă etică numită „problema tramvaiului” sugerează că alegerile noastre morale pot fi influențate de limbaj. Problema originală, formulată de filosoafa Philippa Foot și popularizată ulterior de către Judith Jarvis Thomson, pune o întrebare simplă: ai sacrifica o persoană pentru a salva cinci?

În scenariul clasic, ești conductorul unui tramvai scăpat de sub control. În față se află cinci muncitori pe șine, iar frânele nu funcționează. Ai însă posibilitatea de a devia tramvaiul pe o linie secundară, unde se află un singur om. Dacă schimbi macazul, vei salva cinci vieți, dar vei provoca o moarte.

• Superalimente uitate: ce surse valoroase am scos pe nedrept din dietă
• Drogurile recreaționale pot dubla riscul de accident vascular cerebral

Majoritatea oamenilor spun că este moral acceptabil să acționeze astfel. Totuși, lucrurile se schimbă atunci când dilema devine mai personală. Într-o variantă modificată, nu mai apeși un buton, ci trebuie să împingi un om de pe un pod pentru a opri trenul. Deși rezultatul este același, mult mai puțini oameni ar alege această variantă.

Depinde moralitatea de limba pe care o vorbești? Iată ce au descoperit oamenii de știință!

Depinde moralitatea de limba pe care o vorbești? Un studiu din 2014 a analizat dacă limba în care este formulată întrebarea influențează decizia. Cercetătorii au testat persoane bilingve (vorbitoare de coreeană, engleză, spaniolă, franceză sau ebraică), adresându-le dilema fie în limba maternă, fie într-o limbă străină.

Rezultatele au fost surprinzătoare: atunci când problema era prezentată într-o limbă străină, participanții erau mult mai dispuși să aleagă varianta „utilitaristă”, adică să sacrifice o persoană pentru a salva cinci. În medie, probabilitatea acestei alegeri creștea semnificativ. Doar 18% ar fi împins omul atunci când întrebarea era în limba maternă, dar procentajul urca la 44% când era formulată într-o limbă străină.

Au existat și diferențe culturale. De exemplu, toți participanții coreeni au refuzat să împingă omul atunci când întrebarea era în limba lor, posibil din motive culturale. Însă și în cazul lor, utilizarea unei limbi străine a crescut ușor disponibilitatea de a lua această decizie, notează IFL Science.

Cercetătorii cred că explicația ține de reacțiile emoționale. O limbă străină reduce intensitatea emoțiilor, permițându-le oamenilor să gândească mai rațional și mai „rece”, concentrându-se pe calculul cost-beneficiu.

Limba folosită schimbă modul în care gândim

Pentru a exclude posibilitatea ca participanții să nu fi înțeles bine scenariul, cercetătorii au repetat experimentul folosind varianta originală (cu schimbarea macazului, nu cu împingerea unui om). Rezultatele au confirmat tendința: diferența în alegerile utilitariste a fost chiar mai mare.

În plus, participanții au fost rugați să evalueze cât de bine au înțeles problema, iar cei care nu au înțeles suficient au fost eliminați din analiză. Astfel, s-a demonstrat că efectul nu este cauzat de răspunsuri aleatorii.

Concluzia studiului este că limba influențează modul în care luăm decizii morale. O limbă străină pare să creeze o distanță psihologică mai mare, ceea ce duce la o gândire mai abstractă și mai puțin emoțională.

Un alt factor posibil este încetinirea procesului de gândire. Folosirea unei limbi străine necesită mai mult efort cognitiv, ceea ce poate reduce reacțiile instinctive și favoriza deciziile mai deliberate.

Interesant este că pe măsură ce oamenii devin mai fluenți într-o limbă străină, deciziile lor încep să semene mai mult cu cele luate în limba maternă.

În final, studiul arată că valorile noastre morale, deși par stabile, pot fi influențate semnificativ de factori aparent minori, inclusiv de limba în care este formulată o dilemă.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au aflat de ce durerea durează mai mult la femei decât la bărbați

Un nanomaterial pe bază de fier elimină celulele canceroase fără a afecta țesutul sănătos

Dragostea după 50 de ani: cum se rescrie romantismul în a doua jumătate a vieții

Tunsul frecvent face părul să crească mai repede? Iată ce spune știința!