Un studiu arată că păsările de pădure care trăiesc printre copaci nativi au mai mulți pui

Arborii autohtoni, precum stejarul, au ocupat dintotdeauna un loc special în cultura și peisajul Scoției. Acum, cercetătorii arată că păsările de pădure care trăiesc printre copaci nativi au mai mulți pui.

Păsările de pădure care trăiesc printre copaci nativi au mai mulți pui. Un nou studiu, coordonat de Universitatea din Glasgow (Scoția), arată că păsările comune de pădure, precum pițigoii albaștri, cresc mai mulți pui atunci când sunt înconjurate de o abundență mai mare de frunziș provenit de la arbori autohtoni.

• „Bijuteria” de la „gâtul” unui păianjen ascunde ceva mult mai periculos
• Oamenii de știință au elucidat, în sfârșit, un mister vechi al scoarței terestre

Studiul a fost publicat în revista Ecology.

Folosind nouă ani de date colectate de la cuiburi de pițigoi albaștri din 20 de locații, din centrul orașului Glasgow până pe malurile lacului Loch Lomond, echipa de cercetare a analizat o serie de factori diferiți. Printre aceștia s-au numărat cantitatea de frunziș, tipurile de arbori, densitatea populației umane și temperatura locală. Cercetătorii au separat apoi influența fiecărui factor asupra succesului reproductiv al păsărilor.

Păsările de pădure care trăiesc printre copaci nativi au mai mulți pui. Care este motivul?

Rezultatul-cheie a fost că prezența arborilor autohtoni, în special a stejarilor, este crucială pentru starea generală de bine a păsărilor de pădure și pentru capacitatea acestora de a produce mai mulți pui. În zonele cu mai mulți stejari, pițigoii albaștri au depus mai multe ouă, au început reproducerea mai devreme în an și au avut, per ansamblu, un succes reproductiv mai mare.

Cercetătorii consideră că acest lucru i se datorează faptului că arborii autohtoni susțin o biodiversitate mai bogată de insecte. În cazul stejarilor, acest lucru înseamnă mai multe omizi de molii și fluturi, hrana preferată a pițigoilor albaștri. Echipa a confirmat această ipoteză prin numărarea omizilor în sezonul de reproducere și a constatat că acolo unde existau mai mulți stejari, păsările aveau mai multă hrană disponibilă. Rezultatele subliniază importanța alegerii atente a arborilor plantați, mai ales în mediul urban, unde speciile autohtone sunt mai rare.

„Cercetarea noastră arată că prezența stejarilor autohtoni crește numărul de pui pe care pițigoii albaștri îi pot crește cu succes, deoarece acești copaci le oferă mai multă hrană. Stejarii pot susține lanțuri trofice întregi în mediul urban, iar acest lucru ar trebui luat în calcul atunci când proiectăm spațiile verzi din orașe”, afirmă dr. Claire Branston, cercetătoare postdoctorală în Ecologie Urbană și autoarea principală a studiului, citată de Phys.org.

Ce copaci ar trebui plantați în zonele urbane?

Zonele urbane diferă de peisajele naturale prin mai multe aspecte care pot afecta fauna sălbatică, cum ar fi proporția de plante și arbori autohtoni sau introduși. Deși multe păsări de grădină, precum pițigoii albaștri, sunt comune în orașe, se știe că acestea au, în general, un succes reproductiv mai scăzut în mediul urban.

Studiul demonstrează de ce ar trebui să maximizăm plantarea arborilor autohtoni cu frunze late, precum stejarul, în detrimentul coniferelor exotice cu creștere rapidă sau al altor specii decorative. O astfel de abordare nu ar însemna doar peisaje mai frumoase, ci și mai multe păsări, molii și fluturi, contribuind la un mediu urban mai sănătos.

„Sugerăm ca programele de plantare a arborilor în orașe să fie atent planificate, alegând în special specii capabile să găzduiască populații naturale de omizi și alte nevertebrate. Acest lucru va ajuta nu doar la maximizarea biodiversității, ci și la susținerea lanțurilor trofice complete și la creșterea complexității și rezilienței ecosistemelor urbane”, concluzionează dr. Davide Dominoni, conferențiar în Ecologie Urbană și coautor al studiului.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au descoperit șase noi specii de lilieci. „Sunt extrem de greu de găsit”

Oamenii de știință au descoperit „o lume ascunsă” sub gheața din Arctica

În 1997, un cimpanzeu de la o grădină zoologică din Suedia i-a uimit pe cercetători

Reptilele „urinează” cristale, iar cercetătorii au vrut să afle din ce sunt compuse