Păsările izolate pe insule evoluează diferit față de restul speciei. Cercetări recente arată modul în care populații diferite de pănțăruși evoluează independent unele de altele, ajungând treptat să se diferențieze atât de mult încât ar putea deveni specii complet noi.
Păsările izolate pe insule evoluează diferit față de restul speciei de pe continent. Studiul, coordonat de University of Birmingham (Anglia), a comparat populațiile de pănțăruși de pe insula principală a Insulelor Britanice cu cele aflate pe insulele izolate din nordul Scoției. Cele patru populații insulare, din Shetland, Fair Isle, Hebridele Exterioare și St Kilda, sunt deja considerate subspecii distincte, însă cercetătorii cred că acestea se află pe traiectoria formării unor specii separate.
Potrivit lui Michał Jezierski, autorul principal al studiului, diferențele genetice sunt deja semnificative:
„Toate cele patru subspecii scoțiene sunt distincte genetic față de pănțărușii de pe insula principală, iar cele din Shetland și St Kilda sunt deosebit de diferite atât ca aspect, cât și ca mod de cântat. Diferența genetică este suficient de mare încât indică o posibilă tranziție către specii noi”, a declarat Jezierski.
Cele mai evidente schimbări se observă în populațiile din Shetland și St Kilda, unde există foarte puține dovezi de încrucișare cu rudele de pe insula principală în generațiile recente. În plus, aceste păsări au devenit semnificativ mai mari: dacă un pănțăruș din Anglia cântărește între 7 și 10 grame, exemplarele din St Kilda pot ajunge la 16 grame, scrie IFL Science.
Pe lângă creșterea în dimensiune, păsările insulare au dezvoltat și cântece proprii, precum și diferențe subtile de penaj și de proporții corporale. Analizele genetice confirmă că aceste modificări au apărut independent pe fiecare insulă.
Cercetătorii descriu fenomenul drept „evoluție paralelă”: populații provenite probabil din același strămoș de pe insula principală au colonizat separat insulele și au evoluat independent spre forme mai mari, adaptate mediului insular.
Fenomenul face parte din ceea ce oamenii de știință numesc „sindromul insular”. Insulele funcționează ca laboratoare naturale ale evoluției, unde izolarea geografică duce la adaptări rapide. În unele cazuri, animalele cresc în dimensiune (fenomen numit gigantism insular), iar în altele se micșorează (nanism insular), în funcție de resurse și de absența prădătorilor.
Printre exemplele de alte specii care au evoluat către dimensiuni mai mari pe insule izolate se numără lăcustele giant wētā din Noua Zeelandă și dragonul de Komodo din Indonezia; iar printre cele care s-au micșorat se numără vulpea pitică Cozumel și oamenii dispăruți Homo floresiensis, de pe insula Flores din Indonezia.
Oamenii de știință încă nu înțeleg complet de ce apar aceste modele evolutive, însă ipoteza principală este că, în absența prădătorilor și cu resurse stabile, unele specii devin mai mari, în timp ce altele se reduc pentru a supraviețui mai eficient.
Will Smith, coautor al studiului de la University of Nottingham (Anglia), spune că aceste păsări ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine evoluția insulară la nivel global.
„Rezultatele sugerează că insulele cu medii similare pot produce rezultate evolutive asemănătoare, dar prin mecanisme genetice diferite. Pănțărușii scoțieni reprezintă un model valoros pentru a înțelege cum apare biodiversitatea insulară la nivel global”, a declarat Smith.
Studiul a fost publicat în Evolutionary Journal of the Linnean Society.
Pot plantele să numere? Un studiu dezvăluie un răspuns extraordinar!
Cercetătorii au descoperit o lume necunoscută ascunsă în apele Antarcticii
Cum pot șerpii să se ridice dacă nu au membre? Cercetătorii tocmai au aflat răspunsul!
Cum depistează țânțarii pericolul și de ce este important și pentru oameni?