Home » Știință » Ce spune felul în care cineva trimite mesaje despre personalitatea sa

Ce spune felul în care cineva trimite mesaje despre personalitatea sa

Ce spune felul în care cineva trimite mesaje despre personalitatea sa
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 01.08.2026

„Ok.” „Bineeee.” Un răspuns venit în câteva secunde. Altul după șase ore. Un mesaj plin de emoji-uri sau, dimpotrivă, două cuvinte fără niciun semn de punctuație. În conversațiile online, asemenea detalii au ajuns să conteze aproape la fel de mult ca mesajul propriu-zis.

Cum lipsesc vocea, expresia feței și gesturile, încercăm să găsim alte indicii pentru a înțelege ce vrea să transmită celălalt. Uneori le găsim în lungimea mesajului, alteori în timpul de răspuns, într-un emoji sau chiar într-un banal punct pus la sfârșitul propoziției.

Cercetătorii au descoperit că unele dintre aceste obiceiuri sunt asociate cu trăsături de personalitate sau cu felul în care oamenii gestionează relațiile. Asta nu înseamnă însă că putem afla personalitatea cuiva dintr-o conversație pe WhatsApp. Același „ok” poate însemna grabă, oboseală, iritare sau pur și simplu stilul obișnuit de a scrie al persoanei respective.

De ce analizăm atât de mult mesajele primite

Într-o conversație față în față avem la dispoziție mult mai mult decât cuvintele. Vedem expresia interlocutorului, îi auzim tonul și observăm pauzele sau gesturile.

Într-un mesaj, toate acestea dispar. În locul lor rămân punctuația, emoji-urile, lungimea răspunsului și timpul care trece până când acesta vine.

Din acest motiv, comunicarea digitală și felul în care oamenii încearcă să transmită emoții în scris au devenit subiecte de cercetare. Inclusiv utilizarea emoji-urilor a fost asociată în unele studii cu trăsături precum extraversiunea, agreabilitatea sau neuroticismul, deși rezultatele diferă în funcție de populația analizată și de context.

Un studiu publicat în Frontiers in Psychology, de exemplu, a găsit asocieri între trăsăturile de personalitate și motivele pentru care oamenii folosesc emoji-uri și stickere în conversațiile digitale.

Ce poate spune timpul în care răspundem

Probabil niciun detaliu al comunicării online nu este analizat mai mult decât timpul de răspuns.

Dacă cineva răspunde în câteva secunde, poate părea foarte interesat de conversație. Dacă răspunde după câteva ore, celălalt poate interpreta tăcerea ca lipsă de interes.

Cercetările despre atașamentul romantic arată însă o imagine mai nuanțată. Într-un studiu realizat pe 302 tineri aflați într-o relație, persoanele cu niveluri mai ridicate de atașament anxios își doreau să primească mesaje mai frecvent și tindeau să răspundă partenerului mai repede decât acesta le răspundea lor.

În cazul persoanelor cu niveluri mai ridicate de atașament evitant s-a observat tendința opusă: trimiteau mai puține mesaje partenerilor și aveau nevoie de mai mult timp pentru a răspunde.

Aceste rezultate descriu tendințe observate la nivelul unui grup, nu reguli după care poate fi analizată fiecare persoană. Cineva poate răspunde după cinci ore pentru simplul motiv că lucrează, conduce sau nu îi place să stea permanent cu telefonul în mână.

De ce „bine.” nu sună la fel ca „bine”

Un singur semn de punctuație poate schimba felul în care citim un mesaj.

În conversația obișnuită, punctul este un semn neutru. În mesajele foarte scurte, însă, poate căpăta și o funcție emoțională.

De aceea, pentru unele persoane: „Bine” și „Bine.” nu transmit exact același lucru.

A doua variantă poate părea mai rece, mai categorică sau chiar iritată, deși persoana care a scris-o poate să nu fi avut absolut nicio asemenea intenție.

Cercetările asupra comunicării digitale au arătat că oamenii folosesc tocmai asemenea detalii pentru a reconstrui tonul care lipsește din mesajele scrise.

Emoji-urile pot spune ceva despre personalitate?

Într-o anumită măsură, da, dar nu în sensul simplist în care un anumit emoji ar dezvălui automat o anumită trăsătură.

Cercetătorii au găsit corelații între felul în care oamenii folosesc emoji-uri și unele dimensiuni ale personalității. Un studiu realizat pe 312 participanți a arătat, de exemplu, că extraversiunea, agreabilitatea, neuroticismul și timiditatea erau asociate cu diferite motive și tipare de utilizare a emoji-urilor și stickerelor.

O altă cercetare, bazată pe un set foarte mare de mesaje publicate pe Twitter, a identificat, de asemenea, relații între trăsăturile de personalitate și tiparele de utilizare a emoji-urilor.

Explicația este destul de simplă: emoji-urile îndeplinesc o parte dintre funcțiile pe care, într-o conversație directă, le au mimica și gesturile. Un zâmbet, o inimă sau o grimasă pot preciza dacă o propoziție este afectuoasă, ironică sau spusă în glumă.

Ce legătură există cu stilul de atașament

Mesajele au devenit atât de importante în relațiile moderne încât cercetătorii au început să studieze inclusiv legătura dintre comunicarea digitală și stilurile de atașament.

Persoanele cu atașament anxios pot resimți mai puternic incertitudinea creată de lipsa unui răspuns și își pot dori un contact mai frecvent cu partenerul.

Persoanele cu trăsături de atașament evitant pot prefera, în medie, mai multă distanță și o frecvență mai redusă a mesajelor.

Dar aici apare una dintre cele mai frecvente greșeli din discuțiile despre relații de pe internet: un om care răspunde greu nu este automat „evitant”, iar cineva care trimite multe mesaje nu are automat atașament anxios.

Stilurile de atașament sunt concepte psihologice mult mai complexe și nu pot fi stabilite după câteva conversații pe telefon.

Contează mai mult schimbarea decât un mesaj izolat

Un singur răspuns scurt spune foarte puțin.

Mai relevant poate fi stilul obișnuit al unei persoane și felul în care acesta se modifică în timp. Dacă cineva care obișnuia să scrie frecvent începe să răspundă rar și foarte scurt, schimbarea poate fi observată, dar cauza ei nu poate fi dedusă numai din telefon.

Poate fi vorba despre relație, dar la fel de bine despre stres, oboseală, probleme personale, muncă sau pur și simplu despre dorința de a petrece mai puțin timp online.

Cu alte cuvinte, schimbarea poate spune că a intervenit ceva, dar mesajele singure nu ne spun și ce anume.

De ce ajungem să analizăm fiecare „seen”

Problema apare atunci când indiciile digitale sunt transformate în dovezi.

„A văzut mesajul și nu mi-a răspuns.”

„A pus punct, deci este supărat.”

„Nu a trimis nicio inimă.”

„A fost online și totuși nu mi-a scris.”

În lipsa altor informații, mintea încearcă să completeze spațiile goale. Iar interpretarea depinde nu numai de persoana care trimite mesajul, ci și de cea care îl primește.

Pentru cineva preocupat de respingere, câteva ore fără răspuns pot părea foarte importante. Pentru altcineva, aceeași pauză poate să nu însemne nimic.

De aceea, comunicarea directă este de obicei mai sigură decât încercarea de a descifra permanent intențiile celuilalt din „seen”, punctuație sau timpul petrecut online.

Ce transmit mesajele dincolo de cuvinte

Felul în care scriem nu este complet întâmplător. Ritmul conversației, emoji-urile, formulările și chiar punctuația pot reflecta preferințe de comunicare și, uneori, anumite trăsături psihologice.

Dar telefonul nu este un test de personalitate.

Un mesaj scurt nu dovedește dezinteresul, un răspuns rapid nu dovedește anxietatea, iar lipsa emoji-urilor nu înseamnă lipsă de afecțiune. Pentru a înțelege comportamentul unei persoane contează tiparul general, relația dintre cei doi și, mai ales, ceea ce se întâmplă în afara ecranului.

Știați că?

Cercetările au găsit asocieri între utilizarea emoji-urilor și trăsături precum extraversiunea, agreabilitatea și neuroticismul.

Într-un studiu despre relațiile romantice, persoanele cu niveluri mai ridicate de atașament anxios își doreau mesaje mai frecvente, în timp ce participanții cu niveluri mai ridicate de atașament evitant preferau o frecvență mai redusă.

Punctuația poate căpăta în mesajele digitale o funcție pe care nu o are neapărat în scrisul tradițional, motiv pentru care două răspunsuri identice ca text pot fi interpretate diferit dacă unul se termină cu punct.

Surse:

www.pewresearch.org/internet/2015/08/19/mobile-messaging-and-social-media-2015

https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-teen-doctor/202204/texting-style-and-romantic-relationship-satisfaction

https://www.frontiersin.org/journals/psychology/articles/10.3389/fpsyg.2019.02221/full

https://www.verywellmind.com/what-your-texting-habits-say-about-your-attachment-style-11885133

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cifra care poate spune totul despre personalitatea unui om

Kurt Lewin, psihologul care a arătat că mediul modelează comportamentul la fel de mult ca personalitatea

Cum și cât ne putem schimba personalitatea?

Cum recunoaștem un psihopat? „Personalitățile întunecate” există peste tot, spune un psiholog

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce spune felul în care faci ordine (sau nu) despre personalitatea ta
Ce spune felul în care faci ordine (sau nu) despre personalitatea ta
O reptilă marină s-a fosilizat atât de bine încât ficatul său încă are culoare
O reptilă marină s-a fosilizat atât de bine încât ficatul său încă are culoare
Soluția radicală dintr-un nou studiu: de ce reducerea populației globale la 4 miliarde i-ar garanta un viitor mai bun umanității?
Soluția radicală dintr-un nou studiu: de ce reducerea populației globale la 4 miliarde i-ar garanta un viitor mai bun ...
Revine canicula în România! Ce temperaturi ne așteaptă și ce au transmis meteorologii?
Revine canicula în România! Ce temperaturi ne așteaptă și ce au transmis meteorologii?
Salariul minim din România, la coada clasamentului în Uniunea Europeană
Salariul minim din România, la coada clasamentului în Uniunea Europeană
Românii nu se mai duc în Bulgaria după trecerea la moneda euro
Românii nu se mai duc în Bulgaria după trecerea la moneda euro
În urmă cu 83 de ani, aviaţia americană suferea o înfrângere de proporţii. Se întâmpla la Ploieşti. Povestea din spatele operaţiunii Tidal Wave
În urmă cu 83 de ani, aviaţia americană suferea o înfrângere de proporţii. Se întâmpla la Ploieşti. Povestea din ...
Un obicei ignorat de mulți oameni poate costa sute de mii de euro
Un obicei ignorat de mulți oameni poate costa sute de mii de euro
Românii se numără printre europenii care muncesc cel mai mult. Câte ore lucrăm pe săptămână?
Românii se numără printre europenii care muncesc cel mai mult. Câte ore lucrăm pe săptămână?
Începând cu 2 august 2026, Inteligența Artificială va fi vizată de noi reguli în UE
Începând cu 2 august 2026, Inteligența Artificială va fi vizată de noi reguli în UE
Un bărbat a fost arestat pentru că și-a terorizat vecinii cu muzică rock
Un bărbat a fost arestat pentru că și-a terorizat vecinii cu muzică rock
Forța secretă a materiei întunecate ar putea schimba radical modul în care înțelegem Universul
Forța secretă a materiei întunecate ar putea schimba radical modul în care înțelegem Universul
Timp de 1.500 de ani, strămoșii nativilor americani moderni au continuat să se întoarcă la aceeași peșteră sacră
Timp de 1.500 de ani, strămoșii nativilor americani moderni au continuat să se întoarcă la aceeași peșteră sacră
Alimentul banal care ar putea ajuta creierul să proceseze informațiile mai rapid
Alimentul banal care ar putea ajuta creierul să proceseze informațiile mai rapid
5 experimente psihologice care ne-au schimbat felul în care ne înțelegem pe noi înșine
5 experimente psihologice care ne-au schimbat felul în care ne înțelegem pe noi înșine
Gândacii de bucătărie au o memorie colectivă, indică un studiu
Gândacii de bucătărie au o memorie colectivă, indică un studiu
Cel mai mare furt de artă din istorie nu a fost rezolvat nici după 36 de ani
Cel mai mare furt de artă din istorie nu a fost rezolvat nici după 36 de ani
Femeia care și-a construit propriul muzeu și a lăsat o regulă neobișnuită: nimic să nu fie schimbat
Femeia care și-a construit propriul muzeu și a lăsat o regulă neobișnuită: nimic să nu fie schimbat