Prima pagină Natura

Bursucii agresivi africani – Huligani pe patru labe

Nicu Parlog 10.13.2009 | ● Vizualizări: 10706
Bursucii agresivi africani – Huligani pe patru labe     bursuc african, ratel, pradator, golan, huligan, vanator, miere + zoom
Galerie foto (12)

Cine ar fi crezut vreodata ca titlul de “Cel mai curajos animal din lume” conform specialistilor si parafat de prestigioasa Guiness Book of Records apartine unui…bursuc? Nu-i asa ca v-ati gandit ca purtatorul acestui titlu trebuie sa fie o fiara cumplita ? Vreun tigru, urs, gorila, bivol, crocodil sau macar un pit-bull dintr-o linie de lupta? Ei bine, Natura in nemarginirea ei a decis ca cea mai agresiva si darza creatura sa fie un animal care cantareste maximum 14 kilograme la maturitate. Greutatea unui mascul solid de ratel!

Un golan in alb si negru

Pe buna dreptate acum, oricat de mult veti cauta nu veti gasi un animal la fel de dracos, dur, lacom si rezistent precum acest mandru reprezentant al familiei mustelidelor - clasa de mici animale carnivore care grupeaza laolalta toti dihorii, jderii, nevastuicile, hermelinele, nurcile, bursucii si vidrele din lume. Avem deci de a face, la prima vedere, cu un bursuc, dupa cum suna numele sau cel mai raspandit. Stiintific vorbind, Mellivora capensis, denumirea sa din tratate zoologice se traduce prin -"Mancatorul de miere din zona Capului". Dar vajnicul carnivor de categorie mica este beneficiarul unui adevarat bagaj de nume, toate cu trimitere directa la caracterul si obiceiurile sale. Bunaoara, datorita pasiunii sale neostoite pentru mierea si larvele albinelor, in unele parti ale lumii i se spune bursuc melivor. Sud-africanii il cunosc sub titulatura afrikaans de ratel, iar zoologii din toata lumea s-au decis sa-i zica bursuc agresiv african. Denumire cam lunga ce-i drept dar care cuprinde principala sa caracteristica alaturi de locul de bastina. Cu toate acestea, ratelul traieste si intr-o buna parte din Asia de sud-vest. Arealul complet al acestor mici criminali cuprinde toata Africa sub-sahariana din Maroc si Algeria pana la Capul Bunei Sperante. Desi este un animal adaptat de minune mediului arid-desertic, cercetatorii au fost uimiti sa-i descopere prezenta in padurile ecuatoriale din Zair sau in desertul Namib. Urmele bursucului de fier au fost observate si la inaltimi de peste 4.000 de metri in Muntii Bale din Etiopia. Din Delta Nilului, bursucii melivori au cucerit toata Asia de sud-vest pana in junglele umede din statutul indian Assam. In tot acest teritoriu imens, bursucii agresivi populeaza indeosebi zonele de savana, campie arida sau munti.



Constitutia fizica a micului infractor o aminteste pe cea a unui culturist altoit cu soldat din Legiunea Straina, totul indesat in trupul unui carnivor de categorie usoara. Cumva, in proportii si talie sunt asemanatori bursucilor europeni, intalniti inca si in Romania. Dar la o privire mai atenta deslusim infatisarea unui atlet violent asemanator mai degraba cu glutonul sau Diavolul Nordului, ruda sa mai mare. Sunt solid construiti de Natura, sub haina alb-negru este ascunsa o masa de muschi impresionanta ancorata de oase masive. Ghearele si falcile sunt proportional mai mari decat restul trupului. De fapt, in urma cercetarilor demarcate de prestigiosul Scientific American, a reiesit ca bursucul agresiv este proportional cu talia sa, cel mai curajos animal de pe Terra. L-au ajutat sa obtina acesta performanta raportul corp-gheare alaturi de comportamentul sau natural extrem de violent. In plus, este echipat cu niste canini disproportionat de mari, mai lungi si mai solizi decat coltii oricarui rotweiller. Colti care impodobesc niste falci capabile sa sfarame oase fara probleme.



Un alt punct forte in arsenal este reprezentata de pielea deosebit de rezistenta si elastica. In special pe gat, epiderma este foarte groasa si laxa, orice caine care il insfaca de gat nu prinde decat un colac de piele cauciucata. Bursucul mai are capacitatea de a-si roti corpul in piele cand este muscat, pentru a ajunge la randul sau cu coltii infipti in partile sensibile ale dusmanilor. Niciun caine nu-l poate invinge intr-o lupta dreapta, dupa cum au experimentat primii colonisti buri care au organizat lupte intre rateli si bulterrieri sau caini de paza din rasa Boerboel. De fapt, amatorii de asemenea distractii sangeroase au realizat repede ca daca nu intervin la timp pentru a opri lupta, cainele va fi grav ranit, in timp ce mica fiara se lupta in continuare vie si nevatamata. Ansamblul bursucului violent se intinde pe o lungime de 60-102 cm, la care este atasata drept bonus modest, o coada mica de 15-30 cm… Bursucii masculi sunt mult mai mari si mai puternici decat femelele. Daca o bursuca cantareste intre 5-10 kg, partenerul sau de viata atinge si 14, dupa cum am mai amintit… Dar cel mai izbitor aspect pentru un necunoscut care vede un ratel este insasi blana acestui animal. Pare un animal pe care Natura l-a imbracat direct de la second-hand… Are un colorit unic in lumea animala, blana sa aspra, dezordonata si ciufulita este albicioasa pe crestetul capului, gat, trunchi si coada, de parca Creatorul i-a tras o mare bindinea de var pe deasupra trupului. Restul e colorat intr-o nuanta de negru cenusiu-murdar. Haina sa are rol dublu, tinand cont ca golanul lumii animale traieste in zone foarte calduroase si este activ inclusiv ziua cand temperaturile sar de +45 grade Celsius. Nici canicula cea mare nu-i vine de hac!

Culoarea alba a partii superioare a corpului are rol de a respinge caldura si radiatiile solare care altfel i-ar fi fatale bursucului. Al doilea rol este acela de avertizare. Selectia naturala a decis ca animalele otravitoare, periculoase sau foarte agresive, sa aiba un colorit strident cu rol de avertizare. In cazul ratelului, Natura a fost mai mult decat inspirata…



Muscaturi sub… centura

"Dupa puiul de ratel/ Sa nu dai cu bolovanel/ Ca daca-l vei nimeri/ Vai de c…e tale va fi…"

Bursucii agresivi sunt demonii nelinistiti ai desertului, dupa cum aminteste folclorul arab. Fie zi sau noapte, nu conteaza, activitatea micului criminal incepe imediat de cum se trezeste. Inca din acel moment este stapanit de o foame macinatoare. Mirosul sau este foarte dezvoltat, fiind principala sa arma in nesfarsitele-i peregrinari dupa prada. Nu exista ghinion mai mare pentru nefericitele victime decat acela de a avea un ratel pe urmele lor. Aceasta deoarece mini-fiara este mai tenace decat un bullterrier si mai devreme sau mai tarziu se va ospata cu vietatea lipsita de noroc. Are o lista de bucate foarte mare chiar pentru un animal pradator, cercetatorii descoperind peste 60 de specii de animale care-i cad prada. Baza o fac reptilele si mamiferele. In rest, sub coltii sai sangereaza fara deosebire, soareci, gerbili, porci spinosi, iepuri, dihori, pui de vulpe, sacal, pisica de desert si chiar vitei de antilope mari precum kudu sau gnu. Ouale si puii de pasari sunt alte delicatese cu care se infrupta ratelul, deoarece micul pachet de muschi cu colti si gheare este un catarator dibace. Daca a descoperit o ferma de gaini, atunci bursucul intra in extaz! Sigur va gasi el o cale de intrare… Daca nu, isi va face una (merita amintit ca un ratel dintr-o gradina zoologica din Marea Britanie a evadat din imprejmuirea sa cu toate ca gardul era prevazut cu o platforma betonata la baza sa), iar un bursuc agresiv intr-o ferma de gaini echivaleaza cu o drujba vie aruncata intre pasarile domestice!



Broastele sunt delicatese foarte cautate, la fel si scorpionii sau ouale de crocodil. Soparlele de orice forma si marime sunt binevenite la masa sa, au fost documentate cazuri cand a reusit sa ucida varani care aveau dublul marimii sale sau crocodili de 1 metru lungime. Dar febletea sa culinara o reprezinta serpii, serpii veninosi daca se poate. Daca a intalnit o cobra, un sarpe mamba sau o vipera pufaitoare, reptila veninoasa poate sa-si ia linistita Adio de la viata. Ramane antologica scena filmanta de doi naturalisti care au surprins un bursuc hamesit botezat Kleinman. Ratelul a dat peste o vipera pufaitoare care tocmai prinsese un soarece de desert cu care intentiona sa se ospateze, ei bine Kleinman a izbit-o peste cap atat de tare de i-a sarit, literalmente, soarecele din gura. Inainte sa se dumireasca cercetatorii, ratelul a inghitit intr-o clipita rozatoarea, dupa care, nesatul fiind, a atacat direct sarpele.



Ce tactici de intimidare, ce fente, eschive si trucuri cum folosesc mangustele care lupta cu serpi veninosi. Nimic din toate acestea. Kleinman a fost muscat serios de vipera pufaitoare inainte sa o prinda in gheare si sa-i zdrobeasca capul. Calm si relaxat a continuat sa manace tacticos din vipera a carei muscatura poate ucide un mascul de leu adult. Cei doi cercetatori se asteptau ca micul razboinic sa moara in urma cantitatii imense de venin injectata de sarpe, mai ales ca trupul acestuia se umflase si incepuse sa transpire abundent. Intristati, cei doi au parasit scena luptei pentru a se intoarce doua ore mai tarziu in speranta recuperarii cadavrului bursucului pentru studii ulterioare. Mare le-a fost surpriza cand l-au gasit pe Kleinman sanatos si nevatamat mestecand in continuare la cadavrul sarpelui pana l-a consumat cu totul dupa care a plecat, evident, in cautarea altor prazi… Legendele despre rezistenta incredibila la venin a ratelului se confirma inca o data! In corpul sau a avut loc o adevarata alchimie a desertului care a transformat otrava mortala in viata si vioiciune! Reputatia sa de bruta in miniatura este intregita si de tentinta sa de a ataca animale cu mult mai mari decat el. Odata provocat, nici omul nu este la adapost de furia sa . Daca restul animalelor se tem de oameni si fug de acestia, teroristul desertului trece imediat la atac! Folclorul si traditiile arabe afirma ca bursucul agresiv sare direct pentru a musca testicolele vanatorilor sau a oricaror barbati care il deranjeaza! Intrigati si neincrezatori in astfel de declaratii, unii cercetatori au vrut sa vada daca avem de a face cu zvonuri sau este un sambure de adevar in aceste relatari triste in privinta reprezentantilor sexului tare. Rezultatele studiilor au fost cutremuratoare…



Brusucii agresivi au intr-adevar tendinta de a se repezi la scrotul victimei atunci cand ataca prazi de talie mare. Cercetatorii Luis Stevenson si Mark Hamilton au studiat acest comportament unic intre pradatoare inca din anul 1947. Asa au avut ocazia sa vada un temut mascul de bivol african castrat de viu de un ratel care i-a consumat apoi lacom testicolele. Au mai fost observate cazuri in care masculii de antilopa gnu, waterbuk, kudu si zebra au fost emasculati de spaima savanei. In randul triburilor africane au fost zeci de cazuri de barbati care au fost muscati de testicole in momentele in care iesisera noaptea singuri sa urineze la marginea colibelor, sau au fost atat de prost inspirati incat au incercat sa prinda de viu un ratel…



Am fi tentati sa credem ca avem de aface doar cu o bestie lacoma prin excelenta, lipsita de inteligenta. Dar iata ca noile observatii de teren sustin ca ratelul ar fi printre cele mai inteligente mamifere din lume. Un documentar filmat intr-o rezervatie din India arata ca bursucul agresiv este singurul mamifer carnivor care foloseste unelte. Un ratel flamand a descoperit intr-o seara cuibul cu pui sapat de un cuplu de pescarusi in peretele nisipos al unei rape. Dupa ce a dat tarcoale locului si s-a ridicat de cateva ori in doua labe, a realizat rapid ca nu este suficient de inalt incat sa ajunga la pui. Inteligent si vivace a gasit un bustean pe care l-a carat pana in dreptul cuibului. Nici cu ajutorul lemnului nu a ajuns din prima incercare. Dand dovada de perseveranta dublata de inteligenta, bursucul a mai adus un lemn pe care l-a asezat peste primul. Catarat pe ambele lemne a reusit sa scoata puii din cuib si sa se infrupte lacom din ei…

O familie de mahalagii

Toate ca toate, dar marile surprize au venit in momentul in care a fost studiata pe indelete imperecherea si viata intima a bursucilor agresivi. Odata ce femela a intrat in calduri, curtea si comportamentul sexual a bursucilor intra intr-o noua dimensiune a violentei. In primul rand, masculii care simt schimbarile hormonale ale femelelor, ajung sa poarte batalii feroce pentru accesul la nurii irezistibili ai frumoasei in alb-negru. Astfel de comportament a mai fost documentat la numeroase specii de animale in randul carora masculii poarta lupte sangeroase pentru dreptul de imperechere. Ce urmeaza insa la bursuci, este un fenomen straniu, absolut unic si de neintalnit pe Terra. Dupa ce masculii rivali au fost batuti si alungati de bad-boy-ul local, acesta isi insfaca de ceafa aleasa inimii pentru a o cara, la propriu, intr-o vizuina sapata in prealabil pentru imperechere. Acolo au loc partide de sex salbatic in care femela este fortata sa satisfaca poftele golanului.



Cercetatorii care le-au filmat comportamentul sexual declara ca era aproape amuzant sa observe cum femela vroia sa scape din vizuina in timp ce masculul o tot tragea violent inapoi pentru inca o partida de sex nabadaios. Credeati ca asta-i tot? Ei bine, in perioada in care cei doi au parte de sex violent, orice alt bursuc fie el femela sau mascul care trece prin dreptul vizuinii, este atacat cu salbaticie si gonit de cei doi "mahalagii" ai desertului. El si Ea stau deseori cu capetele scoase din vizuina inadins pentru a observa alti bursuci care vor fi invariabil atacati. Perioada de concubinaj scandalos se sfarseste dupa doar 4 zile. Acum, femela ramane in vizuina in timp ce mascului colinda neobosit imprejurimile pentru a-si raspandi materialul genetic. Dupa o perioada de gestatie care se intinde pe 153-162 zile, femela naste, la adapostul vizuinii, un singur pui, rareori doi. Puiutii sunt nimic altceva decat replici mai mici ale adultilor, colorati asemanator si cu aceeasi doza nesfarsita de tupeu la purtator.



Ucenicia puilor dureaza 14 luni, perioada record in randul mamiferelor carnivore solitare (spre ex. puiul de bursuc european este dependent de parinti timp de doar 3 luni ). In tot acest rastimp juniorul trebuie sa invete sa vaneze pe cont propriu si mai ales sa dea dovada de agresivitate catre orice animal, dupa buna traditie a familiei! Cand sunt mici, mama-i poarta in gura atunci cand iese pentru expeditii de vanatoare. Odata ce puiul a mai prins vlaga, se tine neincetat dupa mama sa pentru a invata tainele supravietuirii intr-un mediu aspru si ostil. In afara de tehnicile de vanatoare, micul ratel trebuie neaparat sa deprinda arta de a sapa instantaneu o vizuina care sa-i ofere protectie atunci cand soarele este prea puternic pentru epiderma sa inca delicata. Un alt pericol de care mama cu pui trebuie sa tina seama este acela al masculilor solitari care obisnuiesc sa ucida si sa manance orice pui nepazit.

Iubiti si bursucii vagabonzi!

Hotarat lucru, fascinatia bursucilor agresivi africani a dus la aprofundarea descifrarii misterelor sale alaturi de schimbarea opticii cu privire la protectia unui adevarat dur. Va intrebati ce fel de probleme poate avea un ratel? Cele mai mari pericole sunt reprezentate de fermierii sau agricultorii care-i impusca de cum sunt observati. Alti dusmani sunt apicultorii, deoarece nimic nu-l va face pe un ratel sa abandoneze un stup cu miere. Nici macar prezenta unei femele in calduri… Trebuia amintita pasiunea uneori inconstienta a ratelului pentru miere. Deseori a fost observat lucrand in tandem cu pasarea indicator (Indicator indicator) pentru identificarea cuiburilor de albine salbatice. Evident, pasarea nu are forta de a ajunge la mierea si larvele albinelor, din acesta cauza. cand descopera un cuib, semnanleaza evenimentul prin glasul sau puternic si sonor. Bursucul urca in copaci si cu ajutorul ghearelor puternice distruge cuibul albinelor si se indoapa cu faguri. Tinand cont ca mierea este produsa de periculoasele albine africane, cu atat mai de admirat este perseverenta ratelului care suporta dureri intense pentru a-si satisface pasiunea.



O stupina cu albine europene nu prezinta niciun obstacol in fata sa. Albinele europene sunt incomparabil mai blande decat cele africane, iar stupii din lemn sunt distrusi cu usurinta de puternicul carnivor. Datorita apicultorilor care se razbuna impuscand orice bursuc intalnit in cale, guvernul sud-african a creat o lege care despagubeste generos orice apicultor care face dovada stupilor distrusi cu conditia ca acesta sa nu ucida bursucii. Agresivitatea sa incredibila il salveaza si de atacul leilor sau leoparzilor, carnivore periculoase de cateva ori mai mari decat bursucul. Singurele cazuri in care aceste feline au fost observate ucigand bursuci implicau doar exemplare batrane si slabite. Este cunoscut in lumea zoologilor cazul filmat in care un leopard adult s-a chinuit mai mult de o jumatate de ora pentru a ucide o femela de ratel batrana si stirba de ratel.Aceasta in conditiile in care un leopard adult poate ucide o antilopa gnu de 250 kg in mai putin de 5 minute.



Asul din maneca (mai bine zis de sub coada) ratelului este constituit dintr-o pereche de glande inghinale care elimina un lichid cu miros insuportabil. Cu ajutorul sau bursucul poate imprastia o haita de hiene si pune pe fuga chair rinoceri, elefanti sau lei. In onoarea fortei si rezistentei sale, Fortele Armate sud-africane si-au botezat noul vehicul de lupta, Ratel. Printre celebritatile care au avut ocazia rara si nedorita sa fie muscati de un bursuc agresiv se numara si reputatul Sir David Attenborough care a fost insfacat de mana de un ratel nervos pe cand filma unul din celebrele sale documentare despre fauna Terrei. Pentru ocrotirea si cunosterea acestei haimanele simpatice din savana, cuplul de ecologisti si cercetatori sud-africani Coleen & Keith Bregg au dezvoltat un program pe o perioada de trei ani de zile, intitulat Badger-Friendly Initiative. In cadrul sau, pasionatii cercetatori au lucrat la crearea a noi modalitati prin care bursuci agresivi sa fie impiedicati sa distruga stupii apicultorilor, crescatorii de albine care accepta sa intre in program beneficiind de scutiri de taxe si impozite din partea guvernului precum si de dreptul de a-si inscriptiona produsele apicole cu sigla "Badger Friendly" .



Povestea pare a avea un final fericit. Se pare ca oamenii au inceput in ultimul ceas sa inteleaga ca toate animalele isi au rolul lor bine stabilit de natura in ecosisteme. Oricat de crude, feroce, puternice, mari sau mici, pradatorii sunt animale care merita si trebuie salvate cu orice pret. Chiar si cele mai darze au nevoie de intelegere si protectie!

CITESTE SI: