Hârtie versus ecran – cum învăţăm şi înţelegem mai bine?

Fanii hârtiei afirmă că aceasta este, cu siguranţă, una dintre cele mai importante invenţii din istorie. Viaţa modernă ar fi imposibil de imaginat fără hârtie. „Dacă hârtia ar dispărea, totul ar fi pierdut”, scrie autorul Ian Sansom în cartea sa „Paper: An Elegy”.

Cu toate acestea, noile tehnologii încep să fie adoptate în tot mai multe domenii, ceea ce îi face pe specialişti să se întrebe: există vreo diferenţă între lectura pe hârtie şi cea pe un ecran? Cercetătorii din mai multe domenii au analizat în ultimele decenii diferenţa dintre cele două metode de lectură, iar concluzia este una fermă: da, există o diferenţă.

• Cum putem stimula creativitatea copiilor?
• De ce sunt culorile esenţiale în procesul de învăţare?

„Ochii noştri ne spun că imaginile şi cuvintele de pe un ecran sunt, în principiu, identice cu imaginile şi cuvintele de pe o foaie de hârtie. Dar ochii noştri ne mint”, afirmă Nicholas Carr, autorul cărţii The Shallows: What the Internet Is Doing to Our Brains, care a fost nominalizată în 2011 la Premiul Pulitzer pentru non-ficţiune. „În ultima vreme am descoperit că cititul este o activitate trupească. Oamenii absorb informaţia la fel cum au experienţa lumii înconjurătoare — folosind simţul atingerii la fel de mult ca simţul vederii. Unii cercetători sunt de părere că, de fapt, creierul uman percepe literele şi simbolurile scrise ca pe obiecte fizice — lucru ce reflectă faptul că mintea umană a evoluat să perceapă lucruri, nu simboluri”, notează Carr în Nautilus.

„Diferenţele dintre pagină şi ecran merg mai departe de simpla plăcere tactilă a hârtiei. Pentru mintea umană, o secvenţă de pagini ce formează un obiect fizic este o senzaţie mult diferită de cea a unui ecran plat care afişează o singură «pagină» de informaţii odată. Se pare că prezenţa fizică a paginilor şi capacitatea de a întoarce paginile înainte şi înapoi reprezintă elemente ce joacă un rol important în abilitatea minţii de a naviga opere scrise, mai ales în cazul operelor lungi şi complicate. Oamenii dezvoltă rapid o hartă mentală a conţinutului unui text tipărit, de parcă povestea ar fi un voiaj ce se desfăşoară prin spaţiu. De altfel, dacă aţi luat vreodată în mână o carte pe care aţi citit-o în trecut şi aţi descoperit că mâinile dumneavoastră au abilitatea de a localiza rapid un pasaj anume, aţi avut parte de exact acest fenomen. Atunci când ţinem o publicaţie fizică în mâini, totodată îi ţinem şi conţinutul în minte”, mai spune Carr.

Scriitorul american expune mai multe studii ce au demonstrat că aceste amintiri spaţiale fac ca lectura pe hârtie să ducă la o senzaţie de imersiune mai pronunţată şi la o înţelegere mai bună a textului. Un studiu publicat în International Journal of Educational Research de o echipă de cercetători din Norvegia a arătat că persoanele care citeau de pe o foaie de hârtie tipărită înţelegeau mai bine textul decât persoanele care citeau acelaşi material de pe un ecran. Rezultatele confirmă multe alte studii efectuate asupra procesului de citire. „Este un lucru cunoscut din alte studii empirice şi teoretice faptul că o bună reprezentare mentală a aşezării fizice a textului în pagină ajută la înţelegerea materialului citit”, notează cercetătorii norvegieni. Oamenii de ştiinţă sugerează că acei participanţi la studiu care au citit textul pe hârtie au beneficiat de capacitatea de a „vedea şi simţi tactil dimensiunile fizice ale întregului text”, ceea ce a ajutat la mai buna înţelegere a acestuia.

Dispozitivele digitale pot distrage de la actul de învăţare    (Foto: Shutterstock.com)

Aceste descoperiri ar putea explica de ce elevii şi studenţii preferă să tipărească materialele de curs atunci când vor să înveţe, chiar dacă au acces la ele în format electronic. Un studiu publicat de Carrie Spencer în 2006 în Journal of Distance Education arăta că studenţii preferau să tipărească notele de curs şi să le citească de pe hârtie mai degrabă decât de pe un ecran de computer. De asemenea, studenţii obţineau rezultate mai bune atunci când luau notiţe din materiale tipărite. 

Alte cercetări confirmă această tendinţă. Un studiu efectuat în 2011 pe studenţii de la Universitatea din Taiwan arăta că majoritatea citeau câteva paragrafe online înainte să tipărească tot textul pentru o lectură mai profundă. O cercetare efectuată în 2008 la Universitatea Salve Regina din Rhode Island asupra „generaţiei digitale” (cei născuţi între 1980 şi 2000) a dezvăluit că inclusiv aceşti tineri preferă versiunea imprimată atunci când vine vorba de citit o carte. De asemenea, o altă cercetare efectuată la Universitatea Naţională Autonomă din Mexic a arătat că 80% dintre studenţi preferă să citească un text pe hârtie, nu pe ecran, pentru „a-l înţelege cu claritate”.

notiţele realizate pe foaia de hârtie vă vor ajuta să obţineţi rezultate mai bune decât atunci când le-aţi realiza electronic.    (Foto: Shutterstock.com)

Pe lângă faptul că nu reproduce experienţele tactile ale lecturii pe hârtie, ecranul prezintă o altă problemă. Un studiu efectuat de o echipă de cercetători din Suedia a arătat că lectura efectuată pe un ecran electronic consumă mai multe resurse mentale decât cea pe hârtie şi totodată face mai dificil procesul de reamintire a textului citit odată ce cititorul termină materialul respectiv.

Aşadar, dacă doriţi să ţineţi minte şi să înţelegeţi mai bine ceea ce citiţi, tipăriţi textul respectiv pe hârtie. Pe lângă faptul că veţi evita să fiţi distraşi de tentaţiile electronice, lectura pe hârtie vă oferă oportunitatea de a înţelege mai bine textul, iar notiţele realizate pe foaia de hârtie vă vor ajuta să obţineţi rezultate mai bune decât atunci când le-aţi realiza electronic. Datorită inovaţiilor din ultimii ani, costul imprimării unei pagini a scăzut considerabil, astfel că astăzi această opţiune este accesibilă tot mai multor elevi, studenţi şi altor pasionaţi de citit şi învăţat. Lectură plăcută!