Prima pagină Stiinta

Cum ne influenţează fraţii şi surorile destinul?

Mihaela Stănescu | 09.03.2013 | ● Vizualizări: 5330
Surorile şi fraţii - unii cei mai importanţi „factori” care ne influenţează viaţa.      (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (10)

Eşti singur la părinţi? Ai fraţi şi/sau surori? Sunt mai mari ori mai mici decât tine? Cu câţi ani? Oricât de ciudat ar părea, din răspunsurile la asemenea întrebări se pot extrage informaţii despre starea de sănătate şi nivelul de fericire de care va avea parte o persoană, în cursul vieţii ei. Nimic nu este 100% sigur; e vorba evident despre probabilităţi statistice, dar, chiar şi aşa, datele sunt fascinante.

Ştim cu toţii că părinţii au o mare influenţă asupra vieţii noastre: ne transmit genetic trăsături fizice sau psihice şi ne oferă modele de comportament - bune sau rele - care ne vor înrâuri profund soarta. Mult mai puţin conştientizăm însă influenţa pe care o exercită asupra noastră calitatea de copii unici sau, dimpotrivă, existenţa unor fraţi şi/sau a unor surori. Numărul acestora, diferenţele de vârstă, poziţia fiecărui individ în şirul fraţilor şi alte aspecte ale acestei situaţii ne fac, în bună măsură, ceea ce suntem. Studii tot mai numeroase au documentat acest fenomen, iar descoperirile sunt cât se poate de interesante.

  • Termenul utilizat de specialiştii geneticieni pentru a denumi copiii aflaţi în relaţii fraterne, dintr-o familie, este fratrie. (Individul X plus fraţii săi şi/sau surorile sale formează o fratrie.)

Recent, un studiu realizat la Universitatea Sheffield arăta că bărbaţii care au mulţi fraţi tind să fie mai fertili. Ar putea fi vorba despre faptul că aceşti bărbaţi poartă o genă (pe care o au desigur şi fraţii lor, cu toţii moştenind-o de la tată) care influenţează fertilitatea.



Studiind 500 de bărbaţi, cercetătorii au găsit o corelaţie interesantă: cu cât numărul de fraţi ai unui bărbat era mai mare, cu atât spermatozoizii săi erau „înotători” mai buni, mişcându-se cu o viteză mai mare. Or, această caracteristică - motilitatea spermatozoizilor - are un rol central în problema fertilităţii masculine: capacitatea de mişcare şi viteza mare de deplasare înseamnă şanse mai mari de a întâlni un ovul şi de a-l fertiliza, sporind astfel şansele apariţiei unei sarcini la parteneră. Interesant este şi faptul că bărbaţii mai fertili tind să aibă mai mulţi descendenţi de sex masculin.

 

Eşti scund? Probabil eşti mezinul familiei

Cercetătorii au remarcat de mult tendinţa ca mezinii să fie mai scunzi decât fraţii lor la aceeşi vârstă şi decât copiii de aceeaşi vârstă, în general. 

Un studiu realizat la University College London (UCL) în 2007, pe 14.000 de familii, a arătat următoarele: în general, înălţimea cea mai mare o au copiii unici; urmează primii născuţi, iar apoi, cu cât o persoană  avea mai mulţi fraţi ori surori mai mari, cu atât era mai scundă.

Copiii care aveau 3 fraţi/surori mai mari aveau, la vârsta de 10 ani, o înălţime mai mică (cu 2,5 cm în medie) decât înălţimea medie corespunzătoare vârstei lor.

Cercetătorii explică fenomenul prin faptul că, atunci când un copil are mulţi fraţi/surori mai mari, resursele de care are parte sunt mai limitate, fie că e vorba despre resurse de hrană, de bani sau de atenţie din partea părinţilor. Cu cât fratria e mai mare, cu atât resursele „se diluează”, deci copii mai mici sunt în dezavantaj faţă de cei mai mari, ceea ce se poate reflecta nu numai în înălţimea lor (care este influenţată de alimentaţie şi nivelul de stres, pe lângă factorii genetici), ci şi în starea de sănătate generală  a acestora, după cum se va vedea.

 

Şi totuşi, e bine să ai fraţi…

… pentru că mai multe studii au indicat că acei copii care sunt singuri la părinţi, precum şi primii născuţi, sunt mai predispuşi la eczeme, febra fânului şi alte fenomene alergice.

Un studiu japonez din 13.000 a arătat că prevalenţa alergiilor alimentare era de 4% în rândul primilor născuţi, 3,5% perntru cel de-al doilea copil şi 2,6 % pentru cei născuţi ulterior.

Specialiştii leagă acest fenomen de aşa-numita ipoteză a igienei: a creşte într-un mediu foarte curat, fără a fi expus la patogeni în măsură suficientă, lipseşte sistemul imunitar de antrenamentul necesar şi îi face pe oameni exagerat de sensibili faţă de diverse substanţe care, altfel, nu le-ar face niciun rău, dacă ar avea sistemul imunitar pregătit corespunzător.

Mai mulţi copii în casă înseamnă o expunere mai puternică a tuturor copiilor la patogeni mai variaţi, cred cercetătorii; dacă, pe termen scurt, asta înseamnă că iau numaidecât unii de la alţii guturaiul, varicela etc. şi se îmbolnăvesc cu toţii grămadă, spre marele stres al părinţilor, în schimb, pe termen lung, efectul este mai curând benefic: riscuri mai mici de a suferi de alergii, care pot fi mult mai neplăcute decât guturaiul şi varicela.

 

Fraţii şi surorile... ne îngraşă?

Ei, aici rezultatele sunt contradictorii, poate din cauză că îngrăşarea este influenţată de mulţi factori, uneori în mod foarte subtil, deci datele trebuie interpretate nuanţat.

  • pe de o parte, faptul de a avea fraţi scade riscul de a deveni obez, după cum arată un studiu american din 2006, când cercetătorii au constatat că riscul apariţiei obezităţii scade cu 14% pentru fiecare frate sau soră pe care îl/o are o persoană.
  • într-un studiu realizat la Universitatea din Copenhaga, s-a constatat că mezinii ar fi, dimpotrivă, semnificativ mai predispuşi să fie obezi, atât în copilărie, cât şi la maturitate, comparativ cu primii  născuţi, iar specialiştii explică fenomenul prin  faptul că, în cazul mezinilor, vârsta mamei era mai înaintată, fiind mai probabil ca ea însăşi să fie supraponderală, ceea ce expune şi copilul la riscul apariţiei obezităţii.
  • un alt studiu efectuat anul trecut pe 12.700 de copii din ţări europene a arătat că un copil unic are şanse cu 50% mai mari de a fi supraponderal ori obez, faţă de copiii care au fraţi sau surori. Copiii unici, au constatat cercetătorii, au mai adesea televizoare în camerele lor şi fac mai puţină mişcare decât copiii care au fraţi, ceea ce ar putea explica efectul constatat. 
  • cercetări făcute la Mongan Institute for Health Policy, din cadrul Universităţii Harvard, au scos la iveală faptul că acei copii care aveau fraţi/surori mai mari ce sufereau deja de obezitate erau ei înşişi de 6 ori (!) mai predispuşi să fie obezi. Genetică sau factori externi? Probabil ambele. Chiar şi mai târziu în viaţă, când fraţii nu mai locuiau demult împreună, tindeau totuşi să prezinte comportamente alimentare asemănătoare, s-a constat într-un studiu realizat în 2001. Mulţi dintre copiii mai mici imită comportamentele fraţilor mai mari, ceea ce poate contribui, printre altele, la dobândirea unor probleme de sănătate asemănătoare.

Pe urmele obezităţii, pot surveni şi alte afecţiuni: fraţii supraponderali ai unor copii cu diabet de tip 2 erau şi ei de  4 ori mai predispuşi să aibă niveluri mai mari de mari de glucoză în sânge (un indiciu care prevesteşte apariţia diabetului) comparativ cu alţi copii supraponderali. 

Vestea bună este că aceeaşi puternică influenţă a fraţilor mai mari asupra celor mai mici poate fi folosită constructiv, pentru a le întipări acestora din urmă nişte comportamente sănătoase, fie ele alimentare sau de alt ordin.

 

Din ce în ce mai puţin deştepţi?

Unul dintre cele mai interesante aspecte studiate în cazul fratriilor este variaţia coeficientului de inteligenţă (IQ) în funcţie de ordinea naşterii.

Mai multe studii au arătat că IQ este mai ridicat la copiii mai mari şi din ce în ce mai scăzut la fraţii lor mai mici (deşi diferenţele nu par aşa de mari încât să constituie un motiv de mare îngrijorare sau un obstacol imposibil de depăşit.)

Unul dintre cele mai ample studii de acest gen a fost făcut în Norvegia, pe  250.000 de recruţi, în anul 2007, rezultând că IQ-ul primilor născuţi era, în medie, cu 2,3 puncte mai ridicat decât în cazul copiilor nr. 2, iar tendinţa continua, copiii nr. 3 având un IQ şi mai mic şi tot aşa.

Cercetătorii au fost de părere că motivul implica factori sociali, mai curând decât biologici, în sensul că primii născuţi aveau parte de întreaga atenţie a părinţilor lor, ceea ce le stimula dezvoltarea intelectuală.

Dar inteligenţa măsurată prin IQ nu este totul în viaţă: alţi specialişti susţin că, de fapt, copiii mijlocii sunt adesea cei care se bucură de mai mult succes şi au vieţi sociale mai împlinite. Ei rămân ataşaţi de părinţi în mai are măsură decât primii şi ultimii născuţi şi, din cauza poziţiei lor dificile în fratrie - e greu să fii la mijloc - ajung adesea să devină mai răbdători, mai puţin încăpăţânaţi şi, prin urmare, buni negociatori, de unde şi succesul de care au parte.

 

Inimă de frate

Împărţim cu fraţii şi surorile noastre multe dintre problemele de sănătate pe care le avem, lucru perfect explicabil dintr-o dublă perspectivă: avem gene asemănătoare şi, crescând în aceeaşi casă, îngrijiţi de aceiaşi părinţi, avem de-a face cu aceiaşi factori de mediu care ne influenţează sănătatea (de exemplu, aceeaşi alimentaţie).

Dacă o persoană are un frate care suferă un accident vascular cerebral (AVC), riscul acelei persoane de a suferi de asemenea un AVC creşte cu 60%, chiar mai mult dacă accidentul s-a produs înainte de vârsta de 55 de ani (studiu publicat anul trecut în jurnalul Circulation: Cardiovascular Genetics).

Dar şi alte aspecte ale interacţiunii cu fraţii şi surorile ne poate înrâuri sănătatea cardiovasculară: moartea unui frate ori a unei surori măreşte riscul unei persoane de a suferi un atac de inimă, cu 25% când persoana e o femeie, cu 15% când e vorba de un bărbat. Nu numai stresul în sine, produs de moartea unei persoane apropiate, ci şi comportamentele nesănătoase pe care le generează adesea stresul (consum excesiv de alcool, fumat) sunt responsabile de această sporire a riscului.

În ansamblu, existenţa unei probleme de sănătate majore la un frate ori soră e bine să fie privită ca un semn că e nevoie să fim mai vigilenţi  cu propria sănătate - fără panică, doar cu un surplus de atenţie - pentru că sunt destule astfel de boli care lovesc „în familie”.

Un mare număr de studii a investigat acest fenomen, în cazul a diferite boli: când un copil este atins, fraţii sau surorile acestuia prezintă o probabilitate mult sporită de a avea şi ei boala.

Efectul a fost observat în cazul a numeroase afecţiuni diferite: autism, diabet tip 1, unele cancere, tromboza venoasă profundă (formarea cheagurilor  de sânge în venele picioarelor) ş.a.

 

Certuri în familie 

Ciondănelile între fraţi şi surori sunt un aspect normal al vieţii multor copii, însă există o limităm dincolo de care lucrurile pot deveni periculoase: neînţelegerile frecvente cu fraţii /surorile pot afecta drastic stima de sine şi echilibrul mental al unui copil. 

Cercetări recente realizate la Universitatea din Missouri arată că adolescenţii care se ceartă cu fraţii ori surorile lor pe teme ce implică egalitatea şi echitatea - al cui e rândul la spălat vase? - prezintă mai multe semne de depresie după un an. Iar cei care aveau conflicte fraterne legate de spaţiul personal erau mai anxioşi şi aveau o stimă de sine mai scăzută.

Categoriile cele mai afectate erau fetele care aveau fraţi şi băieţii care aveau fraţi mai mari.

Un alt studiu, pe 3.599 de copii (Universitatea din New Hampshire) a demonstrat că aceste confruntări între fraţi puteau avea asupra sănătăţii mentale aceleşi efect ca şi agresiunile îndurate la şcoală.

Pe de altă parte, a rezultat din alte cercetări că persoanele care au surori sunt, în general, mai fericite şi mai optimiste, iar riscul de a divorţa este, statistic vorbind, mai mic în cazul persoanelor care provin dintr-o fratrie mai numeroasă.

Deci, totul e cu dus şi întors; e bine să fii singur la părinţi, din unele puncte de vedere; din alte puncte de vedere, e foarte bine să ai fraţi; e bine să fii cel mai mare, dar şi ca odraslă mijlocie poţi avea multe avantaje mai târziu în viaţă, după cum şi să fii cel mai mic poate fi bine în unele privinţe. Fiecare cu norocul lui: nu ne putem alege fraţii (cum nu ne alegem nici părinţii), ci depinde de fiecare să încerce să micşoreze riscurile şi să scoată tot ce e mai bun din situaţia în care l-a aşezat viaţa.

Sursa: Mail Online