Genetic semănăm mai mult cu taţii decât cu mamele noastre

Mai exact, cu toate că moştenim un număr egal de mutaţii genetice de la părinţi, ”folosim” mai mult ADN de la taţi, reiese dintr-o cercetare realizată de oamenii de ştiinţă de la Şcoala de Medicină a Universităţii Carolina de Nord.

Cercetarea are implicaţii ample în studiul bolilor. Spre exemplu, în multe modele folosite pentru a studia expresia genelor care transmit boli, cercetătorii nu iau în considerare dacă acestea provin de la mamă sau de la tată. Studiul publicat în jurnalul Nature Genetics arată că, la mamifere, moştenirea unei mutaţii are implicaţii diferite în funcţie de părintele de la care a fost preluată.

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

”Ştiam că există 95 de gene care fac obiectul acestui efect legat de originea părintelui. Acestea se numesc gene imprimate şi pot juca un rol în anumite boli, în funcţie de părintele de la care provin. Acum am descoperit că există alte mii de gene care acţionează la fel”, a precizat Fernando Pardo-Manuel de Villena, unul dintre autorii studiului.

Aceste mutaţii genetice preluate de la părinţi joacă un rol în multe boli comune, dar complexe, în care sunt implicate mai multe gene, cum ar fi diabetul de tip 2, bolile cardiace, schizofrenia, obezitatea sau cancerul. Studierea lor în cadrul unor modele care iau în seamă şi originea i-ar putea ajuta pe cercetători să înţeleagă mai bine cauzele care stau la baza acestor boli, dar şi felul în care s-ar putea interveni pentru a le vindeca.

”Aceste boli apar ca urmare a expresiei genelor, nu a unei gene, ci a sutelor de mii de gene”, a mai precizat de Villena.

”Am descoperit că vasta majoritate a genelor, în jur de 80%, aveau variaţii care alterau expresia genelor. Atunci am descoperit un nou dezechilibru la nivelul întregului genom în favoarea genelor provenite de la tată. Acest dezechilibru a făcut ca urmaşii să aibă o expresie a genelor din creier semnificativ mai asemănătoare cu cea a tatălui”, a explicat cercetătorul.

Sursă: Earth Sky