Home » Știință » Cercetătorii au descoperit o legătură între sărăcie şi dezvoltarea creierului în copilărie

Cercetătorii au descoperit o legătură între sărăcie şi dezvoltarea creierului în copilărie

Cercetătorii au descoperit o legătură între sărăcie şi dezvoltarea creierului în copilărie
Publicat: 02.04.2015
După ce au scanat creierul a peste 1.000 de persoane, oamenii de ştiinţă au descoperit o legătură între mărimea acestuia şi statutul socioeconomic al copiilor şi adolescenţilor.

Mai exact, anumite regiuni ale creierului, cum sunt cele implicate în luarea decizilor sau cunoaşterea unei limbi au fost mai mici la membri unor familii mai sărace sau mai puţin educate, decât la cei care proveneau din familii înstărite.

Cercetătorii speră că aceste rezultate vor duce la o schimbare în bine a măsurilor împotriva sărăciei, schimbare care să ducă la o schimbare reală pentru cei care provin din medii defavorizate.

Creierul nostru este un rezultat al geneticii, dar şi al mediului înconjurător. Experienţele din copilărie sunt critice în formarea şi dezvoltarea sa. Prin urmare, nu este o surpriză prea mare că tinerii care provin dintr-o familie cu un statut socioeconomic mai ridicat, o poziţie care se traduce printr-o educaţie, venituri şi ocupaţii superioare, au rezultate mai bune la şcoală.

Un grup de cercetători de la nouă institute din Statele Unite a realizat un studiu amplu prin care şi-a propus să investigheze atât efectele veniturilor familiei cât şi cele ale educaţiei părinţilor asupra structurii creierului copiilor şi adolescenţilor, fără ca aceste rezultate să fie influenţate de moştenirea genetică.

La studiu au participat 1.099 de indivizi obişnuiţi, cu o dezvoltare tipică, având vârste curpinse între trei şi 20 de ani. După ce au colectat informaţii despre statutul lor socioeconomic, oamenii de ştiinţă au scanat creierul voluntarilor cu investigaţii RMN, dar şi cu ajutorul unor teste cognitive.

Ei au observat o asociere puternică între veniturile familiei şi suprafaţa creierului, în special a zonei responsabile de învăţare a unei limbi, de citit, dar şi de realizare a unor funcţii executive, precum şi a zonei legate de aptitudini cognitive superioare, cum ar fi rezolvarea problemelor sau memorarea.

Persoanele care provin din familii cu venituri anuale de peste 150.000 de dolari aveau, în medie, o suprafaţă corticală cu şase procente mai mare decât cei a căror venituri sunt de sub 25.000 de dolari pe an.

Mai mult, cei din medii defavorizate au avut rezultate mai slabe şi la testele cognitive menite să evalueze funcţiile executive.

Atunci când au asociat structura creierului cu educaţia părinţilor, cercetătorii au observat diferenţe la nivelul hipocampului, regiune responsabilă în principal de învăţare şi memorare.

Cu toate că aceste corelaţii nu dezvăluie neaparat o realiţie de cauzalitate între fenomenele observate, cercetătorii au înaintat o serie de idei care ar putea explica diferenţele descoperite. Copii care provin din familii cu venituri mai mici au un regim alimentar mai prost şi au acces la servicii medicale de o calitate mai mică.

Sursă: IFLScience

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne
Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne
Este adevărat că urechelnițele intră în urechile oamenilor și le afectează timpanul?
Este adevărat că urechelnițele intră în urechile oamenilor și le afectează timpanul?
Ar putea exista de două ori mai multe specii de vertebrate pe Pământ. Cum este posibil?
Ar putea exista de două ori mai multe specii de vertebrate pe Pământ. Cum este posibil?
ADN-ul antic dezvăluie că ultimii vânători-culegători ai Europei au supraviețuit mai mult timp decât se credea
ADN-ul antic dezvăluie că ultimii vânători-culegători ai Europei au supraviețuit mai mult timp decât se credea
Un nou studiu schimbă tot ce știam despre disparițiile misterioase ale marilor rechini albi
Un nou studiu schimbă tot ce știam despre disparițiile misterioase ale marilor rechini albi
Psihologia riscului: Cum să păstrezi lucrurile sub control la casino online (P)
Psihologia riscului: Cum să păstrezi lucrurile sub control la casino online (P)
Postul intermitent, sub semnul întrebării: nu este mai bun decât dietele clasice și nici nu influențează greutatea
Postul intermitent, sub semnul întrebării: nu este mai bun decât dietele clasice și nici nu influențează greutatea
Adulții cu TSA sau sindrom Down suferă mai mult de anxietate și depresie
Adulții cu TSA sau sindrom Down suferă mai mult de anxietate și depresie
Oamenii de știință dezvăluie legătura dintre microbii intestinali și sănătatea inimii
Oamenii de știință dezvăluie legătura dintre microbii intestinali și sănătatea inimii
Test de cultură generală. De ce căscatul este contagios?
Test de cultură generală. De ce căscatul este contagios?
NASA amână lansarea Artemis 2 și eliberează astronauții din carantină. Ce se întâmplă la agenția spațială?
NASA amână lansarea Artemis 2 și eliberează astronauții din carantină. Ce se întâmplă la agenția spațială?
Un test de logică extrem de simplu pentru oameni dă mari bătăi de cap Inteligenței Artificiale
Un test de logică extrem de simplu pentru oameni dă mari bătăi de cap Inteligenței Artificiale
Un aeroport internațional cu zeci de milioane de pasageri nu a pierdut niciun bagaj în peste 30 de ani
Un aeroport internațional cu zeci de milioane de pasageri nu a pierdut niciun bagaj în peste 30 de ani