Prima pagină Stiinta

După 19 ani şi 1,1 milioane de ore de muncă, Germania a creat maşinăria care revoluţionează fuziunea nucleară

Marina Manastîrlî 11.03.2015 | ● Vizualizări: 25585

De mai bine de 60 de ani, savanţii îşi doresc o sursă de energie curată, inepuizabilă sub formă de fuziune nucleară. Datorită efortului echipei de cercetători de la Institutul Max Planck de Fizica Plasmei, savanţii cred că acestă dorinţă va deveni realitate, în scurt timp.

După mai mult de 1,1 milioane de ore de lucru, Institutul a finalizat cea mai mare maşină de fuziune nucleară din lume, numit stellarator. Savanţii au denumit constucţia, cu o mărime de 16 metri, W7-X. După mai mult de un an de experimente, inginerii, în sfârşit, sunt gata să pornească pentru prima dată maşina care a costat 1,1 miliarde de dolari, lucru care se va întâmpla mai devreme de finalul acestei luni. 
 
Calul negru al reactoarelor nucleare


 
Cunoscut în fizica plasmei drept “calul negru” al fuziunii nucleare, stellarator este nemaipomenit de greu de a fi construit. Video-ul de mai jos arată construcţia W7-X, care a durat 19 ani.
 
 
Cheia către un reactorul nuclear de succes, de orice fel, este de a genera, limita şi controla o picătură de substanţă super-încălzită numită plasmă – un gaz ce se încălzeşte mai mult de 100 de milioane de grade C.
 
La această temperatură încinsă, electronii sunt smulşi de pe atomii lor, formând ionii. În aceste condiţii extreme, forţele de respingere, care în mod normal fac ionii să ricoşeze unii de alţii, sunt înfrânte. 
 
 
În consecinţă, ionii fuzionează împreună, generează energie în proces, formându-se astfel fuziunea nucleară.
 
Până acum, savanţii au creat maşinării numite Tokamaks care au lucrat cel mai mult 7 minute. Destinaţia W7-X este să reuşească să controleze plasma pentru, cel puţin, 30 de minute, fapt care va fi o inovaţie. Tokamak-ul francez a înregistrat un record de 6 minute 30 secunde. 
 
Sursa foto: IPP, Wolfgang Filser
 
Dacă W7-X reuşeşte, ar putea transforma complet comunitatea fuziunii nucleare şi se vor începe proceduri de lansare a stelaratoarelor în lumina Drummond, cunoscută şi ca lumina de calciu.
 
"Lumea aşteptă să vadă dacă noi vom reuşim să naştem timpul şi după să-l mânuim", afirmă David Gates, şeful laboratorului de fizică pentru stellarator de la Princeton Plasma Physics Laboratory.