Teorie CONTROVERSATĂ! Oamenii sunt personaje în jocul video al unei civilizaţii mai avansate

03 06. 2016, 12:40

Miliardarul Elon Musk, co-fondator al companiei Tesla Motors şi fondator al SpaceX, crede că oamenii trăiesc într-o realitate virtuală creată de o civilizaţie mult mai avansată. Mai precis, tot ceea ce vedem în jurul nostru – animale, clădiri, plante – reprezintă o simulare pe computer cu grafică foarte bună, scrie Go4it.

Musk spune că tehnologia a avansat atât de repede în ultimii 40 de ani încât în viitor chiar şi nouă oamenilor ne va fi dificil să facem diferenţa între realitate şi realitatea virtuală. Antreprenorul crede că şansa ca noi să nu trăim într-o realitate virtuală este „una la câteva miliarde”.

Elon Musk nu este primul om care avansează o asemenea teorie. Ipoteza a fost susţinută în 2003 şi de către filozoful suedez Nick Bostrom, de la Universitatea Oxford, în lucrarea „Trăim într-o simulare pe computer?”. Mai mult, recent, cercetătorii au sugerat că este posibil ca universul în care trăim să fie o hologramă.
 
 Oricât de înspăimântătoare ar părea această ipoteză, Musk spune că faptul că trăim într-o realitate virtuală nu este un lucru rău, având în vedere alternativele. În cazul în care acest lucru nu este real, omenirea are şanse mari să dispară din cauza unei calamităţi.

Citeşte şi: Realitate sau iluzie gen Matrix? Cum aflăm dacă trăim într-o simulare?

 
Sunt, însă, cercetători care nu sunt de acord cu teoria universului simulat în care trăim. După cum a scris Descoperă,  în 2007, John D. Barrow, profesor de matematică la Universitatea Cambridge, a sugerat o nouă cale de verificare a adevărului despre Univers. El credea că o simulare imperfectă a realităţii ar avea, inevitabil, nişte disfuncţionalităţi observabile. Întocmai ca şi un computer obişnuit, Computerul Universului ar avea şi el nevoie de actualizări software pentru a merge cum trebuie; pe măsură ce simularea s-ar degrada, am putea observa nişte defecte – de exemplu, am putea vedea că elemente pe care le considerăm neschimbate şi neschimbătoare, nişte constante fizice precum viteza luminii ori constanta structurii fine (folosită pentru a caracteriza forţa interacţiunilor electromagnetice), deviază de la valoarea lor aşa-zis „constantă”.
 
Autoarea articolului din Descoperă descrie şi teoria lui Seth Lloyd, un specialist în mecanică cuantică de la MIT:
 
El a estimat numărul tuturor > îndeplinite în Universul nostru de la Big Bang încoace – o cuantificare a tuturor evenimentelor, a tot ce s-a întâmplat de la începuturile Universului, prin eveniment înţelegând orice schimbare, oricât de mică, în materiei şi energie, până la cele mai mici componente. Ar fi posibil, s-a întrebat el, să fie generată o simulare de asemenea amploare şi desăvârşire, o iluzie care să imite perfect Universul? Calculele au arătat că pentru a crea o copie virtuală a realităţii, fidelă până la ultimul atom, ar fi nevoie de o cantitate de energie mai mare decât există în Univers. După cum a spus Lloyd, computerul care să poată face treaba asta ar fi trebuit să fie mai mare decât Universul însuşi, iar  timpul ar fi curs mai încet în programul rulat de computer decât în realitate. Deci, n-ar fi plauzibilă o simulare de acest fel, a fost concluzia studiului său.