Misterul componenţei oceanului de pe Pluto a fost elucidat. ”Viaţa poate tolera multe lucruri… dar nu ce este pe Pluto”

Din primele imagini de pe New Horizons s-a observat un bazin de nitrogen îngheţat, de o întindere de 841 de kilometri pătraţi. De atunci s-a observat că toată planeta este acoperită de un ocean foarte adânc, cantitatea fiind estimată la 75% din totalul apei lichide a Terrei, conform datelor oferite de Business Insider.

Această descoperire a fost publicată în Nature în 16 noiembrie, folosind studiile de la NASA din Iulie 2015, continuând cu un studiu publicat în 1 decembrie.

• Primele observații cu o cvasiparticulă care are masă doar atunci când se deplasează într-o anumită direcție
• O nouă teorie propune că informația poate scăpa din găurile negre

Miza a fost dublă: de a vedea componenţa oceanului şi dacă aceasta poate susţine viaţa.

Steven Vance, astrobiolog şi geofizician la NASA, a spus că oceanul lui Pluto poate conţine etanol, metanol, metan şi  etan şi molecule mai complexe compuse în mare parte din carbon, nitrogen, hidrogen şi oxigen, care se găsesc în abundenţă pe Pluto.

Aceste substanţe pot preveni procesul de îngheţare şi, de asemenea, au potenţialul de a susţine viaţa.

În afară de acestea, cercetătorii au descoperit şi amoniac, ceea ce face consistenţa oceanului să fie mai densă, „aproape un sirop”.
Şansele de a găsi viaţă în acest ocean sunt destul de ridicate, având în vedere că pe Terra viaţa poate supravieţui în cele mai aprige condiţii.

Pam Engebretson/UCSC

Bill McKinnon, unul dintre oamenii de ştiinţă care au contribuit la ultimul studiu, a spus că „viaţa poate tolera multe lucruri, poate tolera multă sare, frig extrem, căldură extremă etc. Dar nu cred că poate tolera nivelul de amoniac pe care Pluto îl are pentru a preveni îngheţul – amoniacul este un foarte bun antigel. Nu că amoniacul ar fi rău. Pe Terra, microorganismele din sol fixează nitrogenul în amoniac, ceea ce este important pentru crearea ADN-ului şi a proteinelor.”

De asemenea, McKinnon menţionează că cele mai mari aşteptări pe care le putem avea sunt nişte organisme extrem de primitive, la fel ca procariotele de la începutul vieţii de pe Terra.

Kevin Hand, un cercetător NASA, care nu a fost implicat în acest proiect, spune că această compoziţie chimică a oceanului lui Pluto îl face foarte interesant în contextul existenţei vieţii: „când se caută viaţă dincolo de Pământ am urmat de multă vreme doar apa, dar de asemenea trebuie să urmăm carbonul şi nitrogenul. Pluto le poate combina pe toate trei.”

Există o sumedenie de factori care trebuie să contribuie într-un anumit fel pentru a crea viaţă. Până acum cercetările au arătat că ultima planetă a sistemului nostru solar are potenţialul de a fi un asemenea loc.

Sursa: Science Alert