În premieră, cercetătorii au reuşit să filmeze un ,,boom sonic”

Atunci când un obiect se mişcă prin aer, propagă aerul din faţa sa realizând o undă de presiune care se mişcă cu viteza sunetului în toate direcţiile. Dacă obiectul se mişcă cu o viteză egală sau mai mare decât cea a sunetului, acesta devansează undele de presiune. Astfel, rezultând formarea undelor de şoc cunoscute şi cu denumirea de boomuri sonice, notează  Seeker. 

Studiile anterioare sugerează faptul că lumina poate genera conuri similare cu boomul sonic. În prezent, cercetătorii au reuşit obţină imagini ale ,,conurilor March fotonice”.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Lumina călătoreşte cu o viteză de 300.000 de kilometri pe secundă în vid. Conform teoriei relativităţii a lui Einstein, niciun obiect nu poate călători în vid cu o viteză mai mare decât cea a luminii. Însă, experimentele au dovedit faptul că viteza luminii poate fi încetinită de milioane de ori. Faptul că lumina călătoreşte cu o viteză diferită prin unele materiale decât prin altele i-a ajutat pe cercetători să genereze conurile fotonice Mach.

Autorul studiului, Jinyang Liang, inginer în cadrul Universităţii Washington din St. Louis şi colegii săi au proiectat un tunel îngust plin cu ceaţă obţinută din gheaţa carbonică. Tunelul a fost amplasat între două plăci realizate dintr-un amestec de cauciuc din silicon şi pudră de oxid de aluminiu.  

Cercetătorii au produs pulsaţii laser cu lumină verde prin tunel. Pulsaţiile s-au putut împrăştia prin particulele de gheaţă carbonică din tunel, generând unde de lumină care puteau pătrunde în plăcile din exterior. 

Lumina verde pe care cercetătorii au utilizat-o călătorea cu o viteză mult mai mare în tunel decât între cele două plăci laterale. Aşadar, în timp ce o pulsaţie a laserului se mişca în tunel forma unde de lumină sub formă conică între cele două plăci. Cercetătorii au proiectat o cameră care înregistra imagini cu o viteză de 100 de miliarde de cadre pe secundă, aceasta a reuşit să înregistreze trei unghiuri diferite ale fenomenului. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: