Home » Știință » Pentru a prezice viitorul, creierul utilizează două ceasuri interne

Pentru a prezice viitorul, creierul utilizează două ceasuri interne

Pentru a prezice viitorul, creierul utilizează două ceasuri interne
Publicat: 26.11.2018
Un tip de anticipare a timpului se bazează pe amintirile din experienţele din trecut. În timp ce al doilea tip de anticipare se bazează pe ritm. Ambele sunt extrem de importante pentru abilitatea noastră de a naviga şi de a înţelege lumea, iar cercetătorii au descoperit că cele două abilităţi se află în două zone diferite ale creierului.

O nouă cercetare realizată de către specialiştii Universităţii Berkeley din California arată că reţelele neuronale ce susţin fiecare dintre aceste capacităţi de cronometrare sunt împărţite în două zone diferite ale creierului, scrie Science Daily.

„Fie că este vorba de un sport, muzică, vorbire sau alocarea atenţiei, studiul nostru sugerează că anticiparea timpului nu este un proces unificat, ci este reprezentat de două căi diferite prin care realizăm predicţii temporale”, a declarat autorul studiului, Assaf Breska, neurolog din cadrul Universităţii Berkeley.

Descoperirea furnizează o nouă perspectivă privind modul în care oamenii calculează momentul în care trebuie să realizeze o mişcare. „Împreună, aceste sisteme cerebrale ne permit în primul rând să existăm, dar şi să anticipăm activ viitorul”, a declarat autorul studiului, neurologul Richard Ivry.

Breska şi Ivry au anticipat capacitatea cronometrării şi deficitul întâlnit la persoanele afectate de Parkinson sau de degenerare cerebrală. Aceştia au conectat cronometrarea ritmică cu ganglia bazală şi cronometrarea în intervale sau cea internă, ce are la bază amintiri sau experienţe anterioare, cu cerebrelul. Ambele sunt regiuni cerebrale primare asociate mişcării şi cogniţiei.

Pentru a ajunge la această concluzie, Breska şi Ivry au comparat modul în care persoanele cu Parkinson anticipează indiciile „temporale” pentru a-şi canaliza atenţia. Ambele grupuri au observat secvenţe cu pătrate roşii, verzi şi albe, în timp ce se derulau cu o anumită viteză pe un ecran. Ei trebuiau să apese un buton atunci când vedeau pătratul verde, iar pătratul alb le indica faptul că următorul este cel verde.

În cadrul unuia dintre teste, pătratele apăreau într-un ritm normal, iar persoanele cu probleme degenerative ale cerebelului au răspuns corect. În al doilea test, pătratele colorate au urmat un tipar mai complex. În cadrul acestui test, persoanele cu Parkinson au avut o rată de succes mai mare.

În cele din urmă, rezultatele au arătat că sunt utilizate două mecanisme de către creier pentru anticiparea timpului, fapt ce infirmă teoria care sugera că este necesar un singur sistem cerebral pentru înţelegerea tuturor indiciilor anticipării.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cum poţi călători în timp? Iluzia care îţi păcăleşte creierul

Creierul se poate micşora din cauza stresului. Iată 10 lucruri surpinzătoare despre modul în care funcţionează creierul nostru

Structura creierului adulţilor este diferită în funcţie de statutul socio-economic

Creierul este parţial conştient în timpul anesteziei generale
 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării