Caracatiţe pe Ecstasy, experimentul Milgram sau realitatea există doar dacă o măsori. Zece experimente mari cu rezultate bizare

Caracatiţe pe Ecstasy

Acest experiment a avut loc în 2018. Cercetătorii au luat două caracatiţe, două figurine Star Wars şi ceva Ecstasy (MDMA). Drogul este cunoscut pentru efectul lui de inundare al creierului cu serotonină, scrie Listverse.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Caracatiţele sunt fiinţe singuratice, iar fără această substanţă se evitau în acvariu şi, de asemenea, neglijau figurinele. Cu Ecstasy, se comportau mult mai prietenos cu figurinele şi cu partenerul de experiment.

Rezultatul a fost unul neaşteptat, întrucât creierul caracatiţei este foarte diferit faţă de cel al unui om, dar s-a descoperit că o singură genă, care există atât în oameni şi în caracatiţe, leagă substanţa de sistemul nervos.

Explozia de la Tokyo

Tot în 2018, fizicienii de la Tokyo au construit o cameră care trebuia să conţină cel mai puternic câmp magnetic creat de om, cu 700 de tesla (cea mai puternică maşină RMN are 3 tesla). Totuşi, dispozitivul lor electromagnetic a erupt cu 1.200 de tesla, iar controlul pe care savanţii l-au avut asupra lui se rezumă la măsurarea puterii. Evenimentul a rupt uşile de fier ale laboratorului, imediat după ce a distrus cutia din fier în care era ţinut.

În ciuda pagubelor, experimentul a putut fi considerat un succes şi cu aplicaţii cruciale pentru reactoarele de fuziune nucleară. Se presupun că acestea au nevoie de un câmp magnetic de circa 1.000 de tesla pentru a ţine plasma.

Săptămâna lucrătoare de patru zile

Mulţi angajaţi îşi detestă locul de muncă, mai ales când companiile pun profitul înaintea nevoilor angajaţilor. În 2018, o companie din Noua Zeelandă a făcut o schimbare radicală. Timp de două luni, Perpetual Guardian a redus programul la 4 zile de muncă pe săptămână, fără să reducă şi salariile.

Rezultatele au fost incredibile. Nivelul de stres a scăzut de la 45% la 38%. De asemenea, productivitatea a crescut, în ciuda săptămânilor mai scurte. Mai mult decât atât, a fost o creştere în dorinţa de a munci, iar relaţiile dintre colegi au devenit mai bune.

Astfel, experimentul a creat ceva ce este foarte rar în ziua de astăzi: o echipă loială pentru compania la care lucrează. Perpetual Guardian vrea acum să facă săptămâna de 4 zile permanentă.

Detalii despre experiment găsiţi aici.

Caprele preferă oamenii fericiţi

Anul trecut, un experiment cu 20 de capre a scos la iveală încă o capacitate cognitivă surprinzătoare a acestor animale extrem de inteligente. Nu doar că pot face distincţie între diferite expresii faciale umane, dar au şi preferinţe: caprelor le plac persoanele vesele.

Genul nu a făcut nicio diferenţă pentru acestea. De asemenea, nu se ştie însă cum reuşesc caprele să distingă expresiile altei specii.

Alte lucruri despre preferinţa caprelor pentru oamenii veseli găsiţi la acest link.

Robotul omorât

În 2015, robotul hitchBOT avea un singur scop: de a călători cât mai mult cu străinii. Timp de două săptămâni, acesta s-a bucurat de grija pe care şoferii i-au purtat-o.

Dar după ce a călătorit peste 10.000 de kilometri în Canada şi vizitarea unor oraşe din Germania, hitchBOT a dorit să viziteze SUA. A plecat din San Francisco, dar a dispărut la scurt timp după aceea. Corpul său decapitat a fost găsit în Philadelphia, aruncat într-un şanţ. De asemenea, „ucigaşul” a scos braţele robotului şi le-a rearanjat pe corp.

Rinichii scăpaţi de sub control

În aceste timpuri, savanţii pot creşte organoide din celule stem, în acest caz, rinichi. După patru săptămâni de creştere în supa chimică, erau pregătite. Odată ce acestea au crescut, cercetătorii s-au uitat să vadă ce se întâmplă în interiorul lor. 

Dintr-un motiv sau altul, micii rinichi au început să crească şi celule musculare şi cerebrale, acestea constituind 20% din masa organoidului. Vei aici cum rinichii crescuţi în laborator au dezvoltat celule cerebrale şi musculare.

Copiii credeau roboţii mincinoşi

Experimentul Asch este un test de conformare socială camuflat într-un test de vedere. Anul trecut, cercetătorii l-au modificat puţin. 43 de copii cu vârstele între 7 şi 9 ani au trebuit să găsească două linii la fel de lungi pe un ecran. Răspunsul era evident. Când erau singuri, copiii aveau o rată de răspuns corect de 87%.

Apoi au intervenit roboţii care „suflau” răspunsul greşit. Chiar dacă răspunsul era uşor, copiii se îndoiau de ei şi apelau la robot pentru răspuns. Astfel, rata de răspuns corect a scăzut la 75%.

Atunci când 60 de adulţi au fost testaţi în aceeaşi manieră, aceştia au ignorat robotul.

Măsurătoarea creează realitatea

În 1978, fizicienii au propus că realitatea nu exista până nu era măsurată. Atunci suna bizar, dar în 2015, tehnologia a putut demonstra teoria. Savanţii australieni au realizat un experiment pentru a vedea dacă lumea cuantică are această lege bizară.

Experimentul a folosit un singur atom de heliu trimis prin bariere laser (punctele de măsurătoare) pentru a vedea dacă se comportă ca undă sau ca particulă. Logica ar dicta că natura sa ar fi preexistenţă, iar măsurătoarea nu l-ar face să se comporte în alt mod.

Totuşi, testele au arătat că atomul nu se putea decide dacă este undă sau particulă până când nu întâlnea laserele.

Mai multe despre experiment găsiţi aici.

BrainNet

În 2018, oamenii de ştiinţă au reuşit să conecteze creierele a trei persoane. Puteau juca ceva asemănător cu Tetris prin împărţirea gândurilor. Această „reţea” a fost denumită BrainNet.

Totuşi, participanţii nu citeau gândurile altora, dar puteau comunica. Doi comunicatori erau „emiţătorii”, iar unul era „receptorul” şi doar acesta putea mişca blocurile. Mai multe detalii despre proiectul BrainNet găsiţi aici.

Experimentul Milgram

Stanley Milgram a descoperit un colţ tulburător al minţii umane. În anii ’60, psihologul a testat cât de departe merg oamenii atunci când li se ordonă de către o autoritate să electrocuteze o altă persoană. Mulţi dintre participanţi s-au supus. Experimentul Milgram a fost un punct de cotitură în studierea supunerii şi a psihologiei sociale.

Un alt studiu recent al cercetătorilor polonezi a recrutat 80 de oameni pentru un „experiment de memorie”. Treaba lor a fost să electrocuteze persoanele care nu reuşesc să memoreze nişte asocieri. Şocurile nu erau reale. Participanţii nu ştiau asta şi că persoanele care învăţau erau actori. 90% dintre aceştia au ajuns la utilizarea nivelului maxim de şoc, ceea ce este, desigur, un rezultat cel puţin interesant.

Mai multe despre experimentul Milgram şi despre recrearea lui la acest link.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Experimentul prin care un medic a încercat să cântărească sufletul uman

Top 10 experimente care au schimbat lumea

China şi Rusia ar fi colaborat în cadrul unui experiment controversat de modificare a atmosferei

Experimentul Michelson-Morley, cel mai faimos experiment eşuat din istorie care a stat la baza teoriei relativităţii a lui Einstein