Home » Știință » Greşeala uriaşă ce a dus la eşecul unei misiuni importante pe planeta Marte

Greşeala uriaşă ce a dus la eşecul unei misiuni importante pe planeta Marte

Greşeala uriaşă ce a dus la eşecul unei misiuni importante pe planeta Marte
Publicat: 27.01.2019
NASA furnizează continuu informaţii despre spaţiu, iar cele mai aşteptate provin de pe planeta Marte.

De la misiunile Viking 1 şi 2 de la sfârşitul anilor 1970, până la vehiculele din prezent de pe Marte, NASA nu a dat greş aproape niciodată în misiunile sale. Există, însă, un  moment straniu din istoria explorării spaţiului ce reprezintă şi acum un mister.

Conform Vintage News, în 1995, cercetătorii NASA au decis să lanseze o misiune importantă la sfârşitul anului 1998, începutul anului 1999. Mars Climate Orbiter şi sonda de aterizare Polar au fost concepute pentru a descoperi dovezi privind existenţa apei pe Marte, considerată un ingredient cheie al existenţei vieţii extraterestre.

Programul reprezenta o continuare a misiunilor VIking, pentru explorarea planetei în detaliu. Sonda de aterizare Polar trebuia să fie eliberată pe suprafaţa planetei Marte în timp ce Mars Climate Orbiter avea ca scop orbitarea în jurul planetei şi trimiterea informaţiilor de la sonda Polar către Pământ.

Compania Lockheed Martin din Denver a lucrat la dezvoltarea, construirea şi operarea navei. Problema a fost că nava era proiectată pentru a funcţiona prin intermediul sistemului anglo-saxon de unităţi, în timp ce NASA controla navele doar în baza sistemului metric, încă din 1990. Aceasta fiind şi cauza ce a dus la pierderea sondei Mars Climate Orbiter. Lansată pe 11 decembrie 1998, sonda trebuia să ajungă la planeta Marte la nouă luni de la decolare.

Desigur, nava nu putea nagiva autonom, ci era controlată de nenumărate echipe de specialişti de pe Pământ. Informaţiile despre locaţia sondei erau trimise către corpul de control al misiunii ce le procesa şi oferea instrucţiuni pentru ajustarea traiectoriei navei. Problema a fost că echipele de la sol foloseau măsurători metrice, în timp ce sonda îşi modifica traiectoria conform sistemului anglo-saxon de unităţi.  Detaliile exacte ale întâmplării nu sunt cunoscute, dar se pare că sonda s-a apropiat prea mult de planetă. Căldura a generat fricţiune, ce ar fi dus la combustia motorului.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Există viaţă pe Marte? Unul dintre cercetătorii misiunii Viking susţine că viaţa pe Planeta Roşie a fost descoperită în urmă cu peste 40 de ani

NASA a anunţat planul de trimitere a oamenilor către Lună şi apoi pe Marte

Foşti astronauţi NASA ai misiunii Apollo critică demersul de a trimite oameni pe Marte. ”Este un nonsens”

Misiunea Mars One de trimitere a oamenilor pe Marte s-a dovedit a fi o înşelătorie. O româncă s-a aflat pe lista scurtă a viitorilor ”marţieni”

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O nouă terapie a avut rezultate promițătoare în testele de laborator și pe animale
O nouă terapie a avut rezultate promițătoare în testele de laborator și pe animale
Un mit despre viața de cuplu tocmai a fost demontat! Ce au descoperit oamenii de știință?
Un mit despre viața de cuplu tocmai a fost demontat! Ce au descoperit oamenii de știință?
Fenomen ciudat în Africa de Sud: mii de sardine moarte au fost găsite pe plaje
Fenomen ciudat în Africa de Sud: mii de sardine moarte au fost găsite pe plaje
Animalele sălbatice sunt deranjate de oameni, dezvăluie un studiu
Animalele sălbatice sunt deranjate de oameni, dezvăluie un studiu
Un papirus carbonizat din Herculaneum a fost citit fără să fie desfăcut. Tehnologia care deschide biblioteca pierdută a Antichității
Un papirus carbonizat din Herculaneum a fost citit fără să fie desfăcut. Tehnologia care deschide biblioteca pierdută ...
De ce unii oameni caută filme de groază, deși știu că îi vor speria?
De ce unii oameni caută filme de groază, deși știu că îi vor speria?
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau lucruri proaste
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau ...
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii