Noile definiţii mondiale pentru kilogram, amper, kelvin şi mol

Noul Sistem Internaţional de Unităţi (SI) a fost aprobat în noiembrie 2018, la Versailles, în apropiere de Paris, de Conferinţa generală pentru măsuri şi greutăţi, creată la sfârşitul secolului al XIX-lea şi care se reuneşte o dată la 4-6 ani.

Reprezentanţi din 60 de ţări au adoptat atunci o „decizie istorică” în favoarea redefinirii Sistemului Internaţional de Unităţi (SI), modificând astfel definiţiile mondiale pentru kilogram, amper, kelvin şi mol, potrivit Mediafax.

Anterior, obiectul pe baza căruia se stabilea definiţia masei era un cilindru fabricat în 1879, dintr-un aliaj de platină (90%) şi iridiu (10%). Fostul prototip internaţional al kilogramului este păstrat într-o cameră etanşă de la sediul BIPM (Bureau international des poids et measures) din Sèvres, în apropiere de Paris. Kilogramul, ca unitate de măsură a masei, era definit ca egal cu masa prototipului în Sistemul Internaţional. Cum obiectul original era considerat de o importanţă uriaşă, specialiştii au folosit mai multe copii ale acestuia.

Problema a fost că, cel mai recent când a fost comparat cu aceste copii de lucru, kilogramul original s-a dovedit un pic mai greu decât acestea (5/100 de milioane mai greu). Explicaţia era că fiecare copie pierde câţiva atomi de metal de câte ori este aşezată pe un cântar.

Variaţiile de masa pot fi lipsite de importanţă pentru omul de rând, dar pot deveni problematice, de exemplu, în domeniul dezvoltării tehnologiilor cuantice.

De luni, kilogramul va fi definit pornind de la constanta lui Planck din fizica cuantică.

De asemenea, kelvin (unitatea de măsură pentru temperatură) va fi redefinit pe baza constantei lui Boltzmann, amperul (unitatea pentru măsurarea curentului electric), pe baza sarcinii electrice a unui proton, în timp ce molul (cantitatea de substanţă) va fi definit pe baza constantei lui Avogadro.