O descoperire din interiorul unui vierme ar putea să fie o modalitate mai eficientă în lupta împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice

Problema bacteriilor rezistente la antibiotice reprezintă o preocupare importantă, atât pentru medicii practicieni, cât şi pentru cercetătorii din laboratoare; de aceea, studiile în care se vrea dezvoltarea viitoarei generaţii de antibiotice având parte de finanţare generoasă. 

Cercetătorii de la Universitatea Northeastern din Massachusetts, Statele Unite ale Americii, au reuşit să identifice un compus antibiotic care ar putea reprezenta baza viitoarelor antibiotice folosite împotriva superbacteriilor. Locul unde au găsit acest nou compus, darobactina, este cât se poate de neobişnuit: în bacteriile Photorhabdus din interiorul unui vierme nematod (vierme cilindirc), notează Science Alert.

• Cum supraviețuiesc sportivii de performanță sub presiunea extremă?
• Când știința modernă confirmă înțelepciunea antică: ce ne învață filozofii despre echilibrul psihic

Dorobactina descoperită în interiorul viermilor cilindirici este un compus pe care cercetătorii urmează să îl adapteze uzului uman. Cercetătorii explică faptul că este prima dată când microbiomul animal este folosit pentru a descoperi un nou antibiotic care să fie eficient împotriva bacteriilor Gram-negative, care prezintă două membrane celulare care împiedică efectul antibioticelor convenţionale. Oamenii de ştiinţă explică faptul că dorobactina poate să se infiltreze prin peretele celular exterior, datorită interacţiunilor cu proteina BamA, care reglează comportamentul acesteia.

„Darobactina se leagă de acea proteină (n.r. BamA) şi o blochează, deci nu se mai poate deschide”, explică microbiologul molecular Kim Lewis, de la Universitatea Northeastern din Massachusetts. „Bacteriile nu pot construi un perete celular corespunzător şi asta provoacă moartea”, mai adaugă acesta.

În experiemntele desfăşurate în laborator, dorobactina a reuşit să trateze şoriceii de infecţia cu Escherichia coli şi Klebsiella pneumoniae, fără a prezenta efecte secundare ulterioare.

Oamenii de ştiinţă teoretizează că viermii circulari, nematodele, pot produce astfel de antibiotice eficiente datorită modului în care acestea se hrănesc. Astfel, aceşti viermi se hrănesc cu insecte şi cu larvele acestora, care eliberează aceeaşi patogeni pe care îi are de înfruntat şi sistemul imunitar uman.

Studiul a fost publicat în Nature.

Citeşte şi: