Flora intestinală poate să reprezinte o apărare împotriva Parkinson

Pornind de la concluziile oferite de către o serie de cercetări anterioare, într-un studiu recent, care a analizat relaţia dintre funcţiile neuromotorii şi flora intestinală în cazul viermilor rotunzi, o echipă de oameni de ştiinţă a ajuns la concluzia că microbiomul poate să împiedice formarea plăcilor de proteine care duc la Parkinson, notează Medicalxpress.

 

În cazul Parkinson, proteina alfa-sinucleină se formează într-un mod defectuos şi formează diferite mase care împiedică recepţionarea dopaminei de către neuroni, acest neurotransmiţător jucând un rol important în coordonarea mişcărilor. În cazul acestei maladii, această proteină duce la moartea celulelor care produc dopamina, conducând la tremur şi încetinirea mişcărilor.

 

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că Bacillus subtilis, una din bacteriile din flora noastră intestinală, are un efect pozitiv, protejând organismul de formarea plăcilor de alfa-sinucleină şi chiar, în anumite instanţe, chiar a dus la dezintegrarea unor asfel de depozite cu ajutrul unor enzime produse. Pentru a observa aceste evoluţii, cercetătorii au folosit o serie de viermi rotunzi care au fost modificaţi astfel încât să producă o versiune de alfa-sinucleină  similară celei produse de către oameni. De asemenea, aceşti viermi au fost hrăniţi cu diferite tipuri de probiotice pentru a vedea dacă şi în ce măsură este influenţată formarea de plăci de proteine dăunătoare.

 

„Rezultatele oferă o oportunitate de a investiga modul în care schimbarea bacteriilor care alcătuiesc microbiomul nostru intestinal afectează Parkinson. Următorii paşi sunt să confirmăm aceste rezultate la şoareci, urmate de studii clinice rapide, deoarece probioticul testat este deja disponibil în comerţ”, a declarat dr. Maria Doitsidou, de la Universitatea Edinburgh.

 

Studiul a fost publicat în Cell Reports.

Noi dovezi sugerează că boala Parkinson ar putea fi provocată de un dezechilibru al florei intestinale