O dronă creată de cercetători de la Stanford ar putea duce la apariţia aeronavelor ”cu pene”

Acest vis este aproape de realitate după ce o echipă de cercetători de la Universitatea Stanford a anunţat recent că, după ce a studiat cu atenţie aripile porumbeilor, a creat o dronă denumită „PigeonBot” care are aripi cu pene adevărate, potrivit AFP.

„Inginerii aerospaţiali şi din ştiinţa materialelor pot acum să regândească cum pot proiecta, construi şi controla materialele şi aripile care să funcţioneze la fel de uşor precum păsările”, afirmă  David Lentink, profesor asistent, inginer mecanic la Stanford şi autor principal a două articole, publicate în revistele Science şi Science Robotics, care descriu această reuşită.

Toate animalele cu patru membre, inclusiv dinozaurii, au evoluat dintr-un strămoş care avea cinci degete la capătul membrelor şi care au devenit, de-a lungul timpului, membre inferioare, membre superioare, înotătoare sau aripi.

Păsările din prezent au păstrat trei degete. După ce au analizat aripile porumbeilor într-un tunel aerodinamic, cercetătorii au descoperit că încheieturile şi degetele le permit controlarea cu precizie a poziţiei ariplilor, anvergura aripilor şi a zonei.

Degetele le ajută se se coordoneze în timpul zborului

În timpul testelor de zbor, oamenii de ştiinţă au observat că mişcarea degetelor şi a încheieturilor s-a concretizat în iniţierea de viraje strânse şi precise, ceea ce este prima dovadă obţinută de cercetători că păsările îşi folosesc în principal acele degete pentru a se coordona în timpul zborului.

Totodată, penele adiacente se pot strânge împreună pentru a forma o aripă continuă folosind o microstructură care acţionează precum o încheietoare Velcro (arici cu scai). În momentul în care aripa se întinde, aceste pene se lipesc una de alta şi se dezlipesc în momentul în care aripa se contractă, stabilizând aripa extinsă şi făcând-o rezistentă la turbulenţe.

Cercetătorii au descoperit că asemenea structuri există la numeroase specii de păsări, cu excepţia bufniţelor, ceea ce le permite să zboare într-un mod silenţios,

Potrivit lui David Lentink, structuri similare celor Velcro, denumite tehnic „lobate cilia”, ar putea avea o gamă largă de utilizări, de la domeniul aerospaţial şi medical, până la cel al modei, reprezentând o bază pentru noi cercetări.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Zbor de 15 minute pentru prima aeronavă electrică din lume

Acesta este cel mai bizar avion realizat vreodată şi a reuşit să doboare un record important

Airbus vrea să lanseze în tandem două aeronave pentru a reduce consumul de combustibil