Prima pagină Stiinta

Un studiu recent a descoperit mecanismul molecular din spatele fragilităţii capilarelor

Adrian Popovici 02.02.2020 | ● Vizualizări: 445
Credit foto: Pixabay      + zoom
Galerie foto (1)

Cercetătorii au identificat mecanismul care stă la baza formării şi comunicării moleculare a capilarelor.

Capilarele sunt cele mai mici vase ale sistemului circulator şi, conform specialiştilor, o multitudine de maladii îşi au originea în problemele acestora, dat fiind faptul că joacă un rol important în sănătatea ţesuturilor. O echipă de cercetători condusă de către dr. George Davis, profesor de farmacologie moleculă şi fiziologie al Universităţii South Florida, a derulat un studiu în care au fost identificaţi trei mediatori proinflamatori, molecule care joacă un rol important în fragilitatea capilară, notează Medicalxpress.

„Regresia (pierderea) capilară este o caracteristică subestimată, dar profundă, a multor boli, în special a celor care afectează organe care necesită mult oxigen pentru a funcţiona corect”, explică dr. George Davis. Acesta mai adaugă: „Dacă ştim cum sunt modificate vasele de sânge sau încep să fie afectate, ar trebui să putem să le remediem farmacologic”.

Cercetătorii au identificat trei astfel de mediatori proinflamatori: interleukina-1 beta, factorul de necroză tumorală-alfa şi trombina, care individual, dar mai ales în diferite combinaţii, duc la fragilitatea capilarelor, ceea ce reprezintă un factor favorizant al unor maladii precum hipertensiunea arterială, diabetul, bolile cardiovasculare, bolile neurodegenerative şi cancerul malign.

Pentru a înţelege mecanismele moleculare din spatele fragilităţii vaselor capilare, oamenii de ştiinţă au cultivat două tipuri de celule: celule endoteliale, care pot fi identificate în interiorul vaselor de sânge, şi celule peritecite, care acoperă suprafaţa exterioară a vaselor de sânge; comunicarea dintre aceste tipuri de celule joacă un rol important în ceea ce priveşte modul în care sângele este transportat, dar şi a stabilităţii acestui proces. De asemenea, în mostrele cu aceste două tipuri de celule au fost introduse şi celule macrofage, celule ale sistemului imunitar, pentru a simula o traumă a ţesutului.

Studiul a fost publicat în Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology.

Citeşte şi: