Cum influenţează microbiomul apariţia cancerului?

Un studiu condus de către profesorul Thomas Bosch, de la Universitatea Kiel, Germania, a demonstrat că un dezechilibru al acestuia poate reprezenta un factor de risc pentru apariţia cancerului, notează Medicalxpress. Echipa care a colaborat în cadrul acestui studiu a plecat de la o serie de studii anterioare care au identificat trei virusuri: papilomavirusul uman, virusurile hepatitei B şi C, respectiv o bacterie: Helicobacter pylori drept factori de risc ai apariţiei cancerului.

În cadrul acestui studiu, oamenii de ştiinţă au folosit exemplare de Hydra vulgaris, polipul de apă dulce, pentru a testa interacţiunile dintre microbiom şi cancer. Astfel, aceştia au aflat că după ce un factor de mediu întrerupe funcţionarea obişnuită a florei, ţesutul organismului gazdă poate fi colonizat de către baceriile din mediul înconjurător. Contactul dintre bacteriile din organism şi cele din mediu crează factorii bacterieni care au un efect nociv şi declanşează formarea tumorilor.

• Praful stelar nu a ajuns în Sistemul Solar așa cum se credea până acum
• Cum arată viitorul, potrivit TIME: invențiile care au definit anul 2025

Cercetătorii au avut o abordare evolutivă asupra cancerului, plecând de la o serie de studii anterioare care au demonstrat că polipii de apă dulce, forme de viaţă multicelulare antice, pot dezvolta tumori. Oamenii de ştiinţă au putut ulterior să extindă aceste observaţii şi asupra tuturor animalelor multicelulare, demonstrând că, în principiu, toate acestea pot dezvolta forme de cancer: „Credem că cancerul este o moştenire de tranziţie la multicelularitate timpurie în evoluţia vieţii […] Deoarece toate organismele multicelulare posedă, de asemenea, un microbiom şi au evoluat împreună cu simbiontele lor microbiene de-a lungul a milioane de ani, este logic să presupunem că microorganismele sunt de asemenea implicate în dezvoltarea cancerului”, explică dr. Alexander Klimovich.

„Hidra dezvoltă cancer dacă un tip specific de bacterii străine, provenite de la phylum Spirochaetes, devine din ce în ce mai răspândit în microbiomul şi perturbă astfel echilibrul colonizării bacteriene în ţesutul lor”, a declarat dr. Kai Rathje, membru al echipei. „Interesant este că aceste bacterii îşi exercită influenţa nocivă doar în prezenţa anumitor alte bacterii din genul Pseudomonas, care fac parte din compoziţia normală a microbiomului”, mai adaugă dr. Klimovich .

„Colonizarea microbiană a organismului echilibrează în mod normal şi protejează organismul împotriva influenţelor nocive, poate chiar şi împotriva influenţelor cancerigene. Cercetările viitoare vor arăta dacă această capacitate a microbiomului de a menţine o barieră sănătoasă care protejează organismul de colonizare poate fi, de asemenea, utilizată pentru prevenirea cancerului”, concluzionează dr. Bosch.

Studiul a fost publicat în PLOS Pathogens.

Citeşte şi:

Descoperire cu implicaţii extrem de importante în cunoaşterea unui mecanism al apariţiei cancerului. Rolul crucial al bacteriilor

O abordare diferită: de ce nu facem cancer mai des?