Cercetătorii cred că au un răspuns pentru misterul asimetriei Lunii

Distribuția inegală a elementelor radioactive ar putea fi sursa asimetriei Lunii.

Studiile au dovedit de-a lungul timpului faptul că Luna, satelitul natural al Pământului, este asimetrică, cele două „fețe” ale sale fiind diferite. Cercetătorii explică faptul că partea întunecată prezintă o crustă mai groasă și cu o compoziție chimică față de cea a părții vizibile.

Această diferență legată de crusta celor două părți ale Lunii a fost interpretată ca o diferență în activitatea vulcanică care a avut loc de-a lungul timpului în cele două regiuni. Astfel, partea vizibilă pare a fi fost mult activă din punct de vedere vulcanic, iar această asimetria a atras atenția cercetătorilor, notează Science Alert.

Procellarum KREEP Terrane

Partea vizibilă a Lunii este acoperită cu diferite roci bazaltice, acestea formând un peisaj divers. Cercetătorii explică că din regiunile selenare care pot fi observate de pe Terra, Procellarum KREEP Terrane iese cu siguranță în evidență.

Această regiune este bogată într-o serie de elemente precum potasiul, fosforul sau pământuri rare, un grup de 17 elemente chimice extrem de importante în tehnologie actuală. Studiile au indicat, de asemenea, prezența unor elemente precum uraniul sau toriul, a căror descompunere radioactivă produce energie degajată prin căldură.

Modelele create de către cercetători indică faptul că aceste dezintegrarea radioactivă ar putea reprezenta o sursă de căldură pentru partea vizibilă a Lunii de-a lungul a mai multe milioane de ani.

Pentru a testa influența materialelor prezenta din Procellarum KREEP Terrane cercetătorii au creat o serie de amestecuri care imitau solul selenar și elementele din respectiva regiune. Mostrele astfel obținute au fost ținute timp de patru zile la temperaturi între 1.175-1.300 de grade Celsius.

La finalul celor patru zile cercetătorii au descoperit faptul că mostrele în care se afla un conținut mai mare de elemente din regiunea KREEP s-au topit de până la 13 ori mai tare și ata fără contribuția elementelor radioactive.

Pentru a afla mai multe detalii despre modul în care mostrele ar reacționa atunci când în compoziția lor s-ar afla și elemente radioactive cercetătorii au folosit modelarea matematică. Astfel, cercetătorii au ajuns la concluzia că cele două elemente radioactive prezente pe Lună ar fi putut contribui la activitatea vulcanică a satelitului și la diferențele dintre cele două regiuni.

Originea regiunii KREEP

Cercetătorii nu știu exact care este originea și modul în care s-a format Procellarum KREEP Terrane, dar, cele mai populare teorii din domeniu sugerează faptul că existența acesteia se datorează modului în care s-a format satelitul Pământului. Cercetătorii explică faptul că după ciocnirea Pământului și a protoplanetei Theia, a rămas o cantitate de materiale din care s-a format, în mod neomogen, Luna.

„Regiunile din partea vizibilă a Lunii au concentrații de elemente radioactive precum uraniu și toriu, spre deosebire de alte zone de pe Lună. Înțelegerea originii acestor surse locale de elemente radioactive poate ajuta la explicarea etapelor timpurii ale formării Lunii și, în consecință, a condițiilor pe Pământul timpuriu”, concluzionează cercetătorii.

Studiul a fost publicat în Nature Geoscience.

Citește și:

Ce resurse vor avea la dispoziție pe Lună astronauții?

SUA încearcă să schimbe ”regulile jocului” în ceea ce privește mineritul pe Lună

Luna emite ioni de carbon, iar asta ar putea duce la o regândire a teoriilor legate de formarea sa

Cum vrea să dezvolte NASA baze umane pe Lună