Laureatele Nobelului pentru Chimie 2020 sunt Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna

Premiul Nobel pentru Chimie în 2020 este acordat lui Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, pentru „dezvoltarea unei metode de editare a genomului”, potrivit deciziei anunțate de Comitetul Nobel.

Academia Regală de Științe din Suedia a decis să acorde Premiul Nobel pentru Chimie 2020 lui Emmanuelle Charpentier, de la Institutul Max Planck pentru Știința Patogenilor, precum și lui Jennifer Doudna, de la Universitatea din California, Berkeley, SUA.

• Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai…
• Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu

Laureatele Nobel pentru Chimie 2020 au descoperit una dintre cele mai importante metode de editare genetică

Emmanuelle Charpentier și Jennifer A. Doudna au descoperit una dintre cele mai importante metode de editare genetică, anume „CRISPR/Cas9 genetic scissors”. Cu ajutorul acestei metode, oamenii de știință pot schimba ADN-ul animalelor, plantelor și microorganismelor cu precizie extrem de înaltă. Această tehnologie a avut un impact revoluționat asupra științei, a contribuit la dezvoltarea de noi terapii pentru cancer și ar putea transforma în realitate visul de a vindeca bolile ereditare.

Cercetătorii sunt nevoiți să modifice genele din celule dacă doresc să afle mai multe despre mecanismele ascunse ale vieții. Acest lucru necesita mult timp, era dificil și uneori chiar imposibil. Însă, cu ajutorul „foarfecilor genetici” CRISPR/Cas9, acum este posibil să schimbăm codul vieții în doar câteva săptămâni.

„O putere imensă, care ne afectează pe toți”

„Editarea genetică deține o putere imensă, care ne afectează pe toți. A revoluționat știința și va ajuta la dezvoltarea de tratamente medicale revoluționare”, a declarat Claes Gustafsson, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie.

După cum se întâmplă deseori în știință, descoperirea acestor „foarfeci genetici” a fost neașteptată. În timp ce Emmanuelle Charpentier studia streptococul beta-hemolitic de grup A (Streptococcus pyogenes), una dintre bacteriile care afectează cel mai mult omenirea, cercetătoarea a descoperit o moleculă necunoscută până atunci, anume tracrRNA. Charpentier a arătat că această moleculă face parte din sistemul imunitar antic al bacteriei, CRISPR/Cas, care anihilează virusurile prin tăierea ADN-ului lor.

Charpentier și-a publicat descoperirea în 2011. În același an, cercetătoarea a inițiat o colaborare cu Jennifer Doudna, biochemist cu experiență și cu o cunoaștere vastă a ARN-ului. Împreună, au reușit să recreeze „foarfecii genetici” ai bacteriei și să simplifice componentele moleculare ale „foarfecilor” astfel încât să poate fi folosiți cu ușurință.

„Foarfecii genetici” au adus o nouă eră a științei

În timpul unui experiment revoluționat, cercetătoarele au reprogramat apoi „foarfecii genetici”. În forma lor naturală, „foarfecii” recunosc ADN-ul din virusuri, însă Charpentier și Doudna au demonstrate că aceștia pot fi controlați astfel încât să taie orice moleculă din ADN. Acolo unde este tăiat ADN-ul, codul vieții poate fi rescris cu ușurință.

După ce Charpentier și Doudna au descoperit „foarfecii genetici” CRISPR/Cas9 în 2012, folosirea lor a explodat. Acest instrument a contribuit la multe descoperiri importante, iar cercetătorii au reușit să dezvolte recolte care pot rezista în fața mucegaiului, secetei și paraziților.

Acești „foarfeci genetici” au adus știința într-o nouă eră și, în multe feluri, aduc cel mai mare beneficiu umanității.

Premiul în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (951.451 euro) va fi împărțit în mod egal celor două laureate.

Sezonul premiilor Nobel 2020 a debutat luni, 5 octombrie, cu acordarea celui pentru Medicină, laureații acestui an fiind Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice, „pentru descoperirea virusului Hepatitei C”.

Premiul Nobel pentru Fizică în 2020 a fost acordat lui Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez pentru descoperirea „secretelor întunecate ale găurilor negre și Căii Lactee”.

Cui a mai fost acordat premiul Nobel pentru Chimie

Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat de 111 ori către 184 laureați Nobel din 1901 până în 2018. În total, 183 de persoane au primit prestigiosul premiu Nobel pentru Chimie.

Cu toate acestea, premiul nu a fost acordat în opt ocazii anterioare, inclusiv în anii 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 și 1942 din cauza celor două Războaie Mondiale, criteriile fundației nefiind îndeplinite.

Marie Curie, singura femeie care a primit două premii Nobel

Premiul Nobel pentru Chimie a fost primit de 71 de oameni de știință din Statele Unite ale Americii, urmați de 33 de oameni de știință din Germania și respectiv Marea Britanie.

Marie Curie este singura femeie care a primit două premii Nobel, fiind recunoscută atât în chimie, cât și fizică.

Biochimistul britanic Frederick Sanger a primit de două ori acest premiu pentru munca sa privind structura proteinelor, în special cele de insulină. Linus Pauling, singura persoană care a primit vreodată două premii Nobel pe care nu a trebuit să le împartă cu nimeni, a fost recunoscută pentru chimie și pentru pace.

Trei laureați, forțați de Adolf Hitler să refuze prestigiosul premiu

Trei laureați Nobel, dintre care doi premiați pentru chimie, nu li s-a permis să accepte premiul. Adolf Hitler, liderul partidului nazist german la acea vreme, a fost cel care le-a interzis să accepte Nobelul.

Premiul Nobel pentru Chimie în 1938 i-a fost acordat lui Richard Kuhn pentru cercetarea sa privind carotenoidele, pigmenți în plante, alge și bacterii fotosintetice, iar lui Adolf Butenandt pentru munca sa privind hormonii sexuali. Ambii au refuzat premiul inițial, însă l-au acceptat după Al Doilea Război Mondial. A treia persoană care a refuzat premiul a fost Gerhard Domagk, acesta primind premiul Nobel pentru Medicină în 1939.

Cea mai tânără persoană care a primit vreodată premiul Nobel pentru Chimie a fost Frédéric Joliot la vârsta de 35 de ani, în 1935. Joliot a primit premiul împreună cu soția sa, Irène Joliot-Curie, fiica lui Pierre și Marie Curie.

Printre alte femei care au mai primit prestigiosul premiu se numără Marie Curie și fiica sa Irène, Dorothy Crowfoot Hodgkin în 1964, Ada Yonath în 2009 și Frances H. Arnold în 2018.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Laureații Nobelului pentru Fizică 2020 sunt Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez

PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2020, acordat pentru descoperirea virusului Hepatitei C. Câștigătorii sunt Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice

Donald Trump a fost nominalizat, din nou, la Premiul Nobel pentru Pace

Au crescut șansele ca Greta Thunberg să câștige premiul Nobel pentru pace