A fost identificată regiunea în care ar fi putut exista viața pe Marte

Suprafața planetei Marte este fără îndoială un mediu nelocuibil. Doar vârtejuri de praf cutreieră suprafața sa aridă, iar singura apă este înghețată în permanență. Însă, dovezi că acea apă cândva curgea și inunda suprafața planetei continuă să apără.

Prezența apei lichide înseamnă că Planeta Roșie a găzduit cândva viața așa cum o știm noi, însă o întrebare rămâne fără răspuns: cum ar fi putut Marte să fie destul de caldă, în zilele de la începutul sistemului solar, atunci când tânărul Soare era mai slab și rece?

• Gazul înghețat de pe Uranus și Neptun ne-ar putea spune cum s-au format aceste planete
• Corpul nu vrea de fapt să îmbătrânească, arată prima hartă a mușchilor umani

Noi cercetări au ajuns la un răspuns: căldura geotermală ar fi provenit din interiorul planetei, astfel că regiunea cea mai favorabilă vieții ar fi fost în subteran.

Paradoxul Soarelui slab timpuriu

„Chiar dacă gazele cu efect de seră precum dioxid de carbon și vaporii de apă sunt eliberați în atmosfera marțiană timpurie în timpul simulărilor computerizate, modelele climatice se chinuie să susțină pe termen lung căldura și umiditatea pe Marte”, a spus Lujendra Ojha, om de știință la Rutgers University-New Brunswick.

„Eu și colegii mei propunem că paradoxul Soarelui slab timpuriu ar putea fi reconciliat, cel puțin parțial, dacă Marte ar fi avut căldură geotermală în trecutul său”, a adăugat Ojha.

Paradoxul Soarelui slab timpuriu este contradicția dintre prezența apei lichide în sistemul solar timpuriu și o intensitate solare mai scăzută. Potrivit înțelegerii omenirii privind evoluția stelară, căldura și lumina Soarelui ar fi fost pe atunci doar la 70% din intensitatea de acum.

Încălzirea geotermală, prezentă și pe Terra

Chiar și în zilele noastre, Marte este un loc răcoros, primind doar 43% din fluxul solar pe care îl primește Pământul. Temperatura sa medie este mult mai scăzută decât cea a Terrei, – 63 grade Celsius. Bineînțeles, asta reprezintă doar media. Temperaturile variază și ajung cu mult peste punctul de topire a apei, la aproape 30 de grade Celsius, deși, din cauza presiunii atmosferice scăzute, gheața trece mai degrabă prin sublimare decât prin topire, potrivit Science Alert.

Aici pe Pământ, efectele încălzirii geotermale pot fi observate sub calotele glaciare la latitudini ridicate. Descompunerea radioactivă a elementelor, precum uraniu, potasiu și thoriu, din scoarța planetei generează căldura care se propagă și trece prin suprafață. Atunci când calota glaciară este îndeajuns de groasă poate împiedica eliberarea căldurii, astfel că apar lacurile subglaciare.

Posibilitatea ca planeta Marte să se fi încălzit din interior nu este o idee nouă, iar alte cercetări cu ajutorul tehnologiei sonar sugerează că apa lichidă este încă prezentă în subteran pe Marte și în ziua de azi. Totuși, oamenii de știință cred că lacurile subterane de pe Planeta Roșie ar fi extrem de sărate, având în vedere că salinitatea scade punctul de îngheț al apei.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Când vor ajunge oamenii pe Marte? Predicția făcută de Elon Musk

Cercetătorii vor ca NASA să accelereze procesul de aducere pe Pământ a mostrelor de roci de pe Marte

Imagini incredibile dezvăluie un misterios crater triplu format pe planeta Marte

Elon Musk are planuri ambițioase pentru omenire: „Viața pe Marte va începe în domuri de sticlă”