De ce este toată lumea atât de obsedată de Marte? Iată alte planete pe care am putea să le explorăm

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Luna trecută, China a amartizat și a lansat cu succes roverul Zhurong pe suprafața Planetei Roșii, astfel devenind a doua țară din lume care „să pășească cu roțile” pe suprafața lui Marte.

Anul trecut, Statele Unite ale Americii, Emiratele Arabe Unite și China au lansat misiuni spre Marte, profitând de timpul relativ scurt al călătoriei oferit de apropierea neobișnuită a celor două lumi.

Totuși, de ce sunt oamenii de știință (și nu numai) atât de obsedați de planeta Marte? De ce investim atât de mult timp și bani pentru această planetă având în vedere că există cel puțin alte șapte în Sistemul Solar, peste 200 de sateliți, nenumărați asteroizi și multe altele?

Din fericire, omenirea își îndreaptă eforturile și înspre alte lumi, existând deja o mulțime de misiuni în derulare în locuri foarte interesante din Sistemul Solar: lumi cu trăsături exotice, cum ar fi vulcani de gheață, inele din reziduuri înghețate și câmpuri magnetice imense.

Câte nave spațiale active cutreieră momentan prin Sistemul Solar?

Momentan, 26 de nave spațiale active cutreieră prin Sistemul Solar. Unele orbitează alte planete și sateliți, unele au aterizat pe suprafețele altor lumi, iar altele au desfășurat zboruri la distanțe mici pentru a trimite imagini înapoi pe Terra. Doar jumătate dintre aceste nave spațiale vizitează Marte.

Printre aceste 26 de nave spațiale sunt incluse misiuni pe termen lung precum Voyager 1 și 2, acestea fiind încă operaționale după mai bine de 40 de ani. Între timp, Voyager 1 și 2 au părăsit Sistemul Solar și s-au aventurat în spațiul interstelar. Lista mai include și nave spațiale mai puțin celebre, potrivit Phys.

Spre exemplu, nava spațială Juno se află pe orbita lui Jupiter. Lansată în 2011, Juno a ajuns pe orbită lui Jupiter aproape cinci ani mai târziu. Acum, nava spațială măsoară diferite proprietăți ale planetei uriașe, inclusiv câmpul magnetic, condițiile atmosferice și cantitatea de apă din atmosferă. Toate aceste date îi ajută pe oamenii de știință să stabilească care teorie a formării planetei este corectă (sau dacă sunt necesare noi teorii). Juno a depășit deja durata planificată de șapte ani, misiunea fiind extinsă până în 2025.

NASA a aprobat recent două misiuni pentru explorarea lui Venus

De asemenea, cercetătorii mai primesc date și de la navele spațiale prinse în „puțurile gravitaționale” din Sistemul Solar. Există locuri speciale pe orbite numite „puncte Lagrange”, acestea fiind poziții echilibrate din punct de vedere gravitațional între două corpuri.

Solar and Heliospheric Observatory (SOHO) este una dintre cele patru nave spațiale apropiate de punctul Lagrange dintre Pământ și Soare, la aproximativ 1,5 milioane de kilometri distanță de Pământ (de aproximativ patru ori mai departe decât Luna).

O altă lume ostilă este cel mai apropiat vecin planetar al nostru, Venus. În ciuda temperaturilor ridicate și a presiunilor zdrobitoare de la suprafață, NASA a aprobat recent finanțarea pentru două misiuni de explorare a originilor planetei și a atmosferei sale. Mai mult, descoperirea fosfinei în atmosfera lui Venus i-a determinat pe oamenii de știință să creadă că viața ar putea exista la temperaturile mai prietenoase de la altitudini mai mari.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Imagine panoramică absolut uimitoare cu planeta Marte, trimisă de roverul Perseverance

O carte din 1952 a prezis că „Elon” va domni peste Marte, într-o zi

Roverul Curiosity al NASA a observat nori ciudați și colorați pe planeta Marte

Elicopterul Ingenuity a avut parte de un zbor stresant pe Marte. Ce s-a întâmplat și cine i-a „sărit în ajutor”