Exercițiile fizice intense ar putea declanșa scleroza laterală amiotrofică. „Este cu adevărat remarcabil”

Exercițiile fizice ar putea declanșa evoluția unei boli devastatoare, anume scleroza laterală amiotrofică (SLA), arată un nou studiu.

Cercetările au arătat că oamenii care fac exerciții fizice intense, și care sunt purtători ai genelor asociate cu SLA, au dezvoltat boala la vârste mai fragede decât cei care erau sedentari. Descoperirile sugerează că exercițiile fizice ar putea exacerba o predispoziție genetică la afecțiunea devastatoare.

• Oamenii de știință au găsit legătura dintre durere și depresie
• Unde ar putea fi ascunse indicii despre originea codului genetic?

„Suntem obișnuiți să ne gândim că exercițiile fizice sunt benefice. În acest caz neobișnuit, exercițiile fizice intense sunt dăunătoare”, a spus Michael Snyder, unul dintre autorii studiului și director al departamentului de genetică din cadrul Universității Stanford.

Scleroza laterală amiotrofică, o boală care „lovește de două ori”

Scleroza laterală amiotrofică este o boală progresivă și neurodegenerativă care rezultă în urmă morții neuronilor sau a celulelor nervoase. Nimeni nu știe de ce se întâmplă asta. Afecțiunea mai este cunoscută drept boala lui Lou Gehrig, după jucătorul legendar de baseball care a fost diagnosticat cu afecțiunea la împlinirea vârstei de 36 de ani, după ce a stabilit un record pentru cele mai multe meciuri consecutive de baseball profesional. Faimosul fizician Stephen Hawking a fost și el afectat de boală începând cu vârsta de 21 de ani.

Rolul exercițiilor fizice în evoluția sclerozei laterale amiotrofice a fost controversat. Boala afectează fibrele musculare anaerobe cu contracție rapidă, însă cercetările anterioare nu au reușit să arate o legătură între exerciții și SLA. Având în vedere că boala apare de obicei mai târziu în viață, de multe ori este considerată o boală care „lovește de două ori”, ceea ce înseamnă că o persoană ar putea avea genele (prima lovitură), însă „un al doilea buton” trebuie activat pentru ca afecțiunea să fie declanșată. Noul studiu sugerează că, în cazul sclerozei laterale amiotrofice, exercițiile frecvente și îndelungate ar putea fi „a doua lovitură” care declanșează activarea genelor, astfel ducând la moartea neuronală.

Un stil de viață sedentar nu a diminuat riscul de scleroză laterală amiotrofică

În cadrul noului studiu, cercetătorii au folosit date de la U.K. Biobank, o bază de date biomedicală care conține informații medicale și genetice amănunțite de la peste jumătate de milion de oameni. Cercetătorii au identificat indivizii care făceau exerciții fizice de cel puțin două sau trei ori pe săptămână. Apoi, oamenii de știință au folosit o tehnică pentru a analiza relația dintre exercițiile fizice și SLA, descoperind că riscul de scleroză laterală amiotrofică era direct proporțional cu doza de exerciții fizice frecvente, intense și cel mai probabil anaerobice.

Deși exercițiile fizice intense au crescut riscul de SLA, un stil de viață sedentar (sau grăsimea corporală) nu a diminuat riscul de scleroză laterală amiotrofică, scrie Live Science.

Michael Snyder a fost surprins de rezultate. „Este cu adevărat remarcabil faptul că exercițiile fizice exacerbează o predispoziție genetică la o boală”, a declarat cercetătorul.

„Asta sugerează că exercițiile fizice pot juca un rol în toate formele de SLA”

În viziunea lui Johnathan Cooper-Knock, lector specializat în boli neuromusculare genetice și unul dintre autorii studiului, cel mai surprinzător aspect a fost numărul semnificativ de gene de risc asociat cu SLA care au fost afectate de exercițiile acute.

„Asta sugerează că exercițiile fizice pot juca un rol în toate formele de SLA, inclusiv scleroza laterală amiotrofică pe care am considerat-o până acum pur genetică”, a spus cercetătorul.

Cooper-Knock mai crede că cercetările grupului au pus capăt controversei privind rolul exercițiilor fizice în SLA și au arătat că acestea reprezintă un factor de risc pentru boală. Pentru moment, oamenii de știință nu recomandă ca vreun pacient cu SLA sau persoane care sunt purtătoare de mutații să își schimbe obiceiurile de activitate fizică. Totuși, cercetătorii pledează pentru testarea genetică a pacienților cu SLA pentru a înțelege mai bine rolul geneticii și a mediului în cazul acestei afecțiuni cumplite.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un bărbat diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică și-a construit propriul robot care să-l hrănească

Cum a fost Stephen Hawking capabil să supravieţuiască atât de multă vreme cu scleroză amiotrofică laterală?

15 minute cu acest tip de exerciții fizice îți pot îmbunătăți sănătatea cardiometabolică

Câte ore de exerciții fizice trebuie să faci pe săptămână pentru a-ți menține tensiunea arterială