Dieta care contribuie la o performanță cognitivă mai bună. Ce presupune

Îmbătrânirea afectează corpul și mintea oamenilor. Țesutul creierului îmbătrânit dezvoltă uneori grămezi anormale de proteine, semnul distinctiv al bolii Alzheimer.

Cercetătorii de la Rush University Medical Center spun cum poate fi protejat creierul de aceste efecte. Ei au descoperit că persoanele în vârstă pot beneficia de o dietă specifică, numită MIND, chiar și atunci când dezvoltă aceste depozite de proteine, cunoscute sub numele de plăci și ghemuri amiloide. Plăcile și ghemurile sunt o patologie găsită în creier, care se acumulează între celulele nervoase și interferează cu abilitățile de gândire și rezolvare a problemelor, notează Science Daily.

• JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee acolo unde nu ar trebui să existe
• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert

Dieta MIND, dezvoltată de Martha Clare Morris, profesor de epidemilogie la Rush University Medical Center, și colegii ei, este un hibrid între dietele mediteraneene și DASH (Abordări dietetice pentru a opri hipertensiunea). Studiile de cercetare de până acum au descoperit că dieta MIND poate reduce riscul ca o persoană să dezvolte demență cu boala Alzheimer.

O cercetare recentă a arătat că cei care au participat la studiu și au urmat dieta MIND nu au avut probleme cognitive mai târziu în viață, potrivit unei lucrări publicate  în Journal of Alzheimer’s Disease.

„Unii au capacitatea de a menține funcția cognitivă în ciuda acumulării acestor patologii în creier, iar studiul nostru sugerează că dieta MIND este asociată cu funcții cognitive mai bune, independent de patologiile creierului legate de boala Alzheimer,” a spus Klodian Dhana, autor principal al lucrării, dr. și profesor asistent la Divizia de Geriatrie și Medicină Paliativă din Departamentul de Medicină Internă de la Rush Medical College.

Studiul a început în 1997

În acest studiu, cercetătorii au examinat asocierile dietei, de la începutul studiului până la moartea pacienților, patologiile creierului și funcționarea cognitivă la adulții în vârstă care au participat la studiul început în 1997 și include oameni care locuiesc în Chicago. Participanții au fost în mare parte albi, fără demență cunoscută, și toți au fost de acord să facă evaluări clinice anuale în timp ce erau în viață și autopsie cerebrală după moartea lor.

Cercetătorii au urmărit 569 de persoane, cărora li s-a cerut să efectueze evaluări anuale și teste cognitive pentru a vedea dacă au dezvoltat probleme de memorie și gândire. Începând din 2004, participanților li s-a dat un chestionar despre cât de des au consumat 144 de produse alimentare în anul precedent.

Pe baza răspunsurilor, cercetătorii au acordat fiecărui participant un scor de dietă MIND bazat pe cât de des au consumat alimente specifice.

Ce presupune dieta MIND

Dieta MIND are 15 componente dietetice, inclusiv zece grupe de alimente sănătoase pentru creier și cinci grupuri nesănătoase, cum ar fi carne roșie, margarină, unt, brânză, produse de patiserie, dulciuri și mâncare prăjită sau fast food.

Potrivit dietei MIND, o persoană ar trebui să mănânce:

• Cel puțin trei porții de cereale integrale
• O legumă cu frunze verzi și o altă legumă în fiecare zi și un pahar cu vin.
• Gustarea trebuie să conțină nuci, fasole, o dată la două zile
• Carne de pui și fructe de pădure, cel puțin de două ori pe săptămână
• Pește, cel puțin o dată pe săptămână.
• Mai puțin de o porție de dulciuri și produse de patiserie, brânză integrală cu grăsimi și mâncare prăjită sau fast food, o singură dată pe săptămână.

Pe baza frecvenței aportului raportat pentru grupurile de alimente sănătoase și nesănătoase, cercetătorii au calculat scorul de dietă MIND pentru fiecare participant, pe parcursul studiului.

„Am constatat că un scor mai mare al dietei MIND a fost asociat cu abilități mai bune de memorie și gândire, independent de patologia bolii Alzheimer și de alte patologii cerebrale comune legate de vârstă. Dieta părea să aibă o capacitate de protecție și poate contribui la rezistența cognitivă la vârstnici,” a concluzionat Dhana.

Citește și: 

Virusul herpes poate declanșa boala Alzheimer. Ce demonstrează un studiu recent

Noua injecţie de proteine a ​​inversează simptomele similare cu cele ale Alzheimer. ”E suficient doar o săptămană” – FOTO

Descoperire importantă legată de maladia Alzheimer. Ar putea fi transmisă în acest fel