Home » Stiinta » Ora de culcare influențează sănătatea inimii

Ora de culcare influențează sănătatea inimii

Ora de culcare influențează sănătatea inimii
Credit foto: Unsplash/Sanah Suvarna

Ora de culcare cuprinsă între 22:00 și 23:00 este asociată cu un risc scăzut de a dezvolta boli de inimă în comparație cu culcatul mai devreme sau mai târziu.

Ora de culcare cuprinsă între 22:00 și 23:00 este asociată cu un risc scăzut de a dezvolta boli de inimă în comparație cu culcatul mai devreme sau mai târziu, potrivit unui studiu publicat pe 8 noiembrie în European Heart Journal — Digital Health, un jurnal al Societății Europene de Cardiologie (ESC).

„Corpul are un ceas intern de 24 de ore, numit ritm circadian, care ajută la reglarea funcționării fizice și mentale”, a spus autorul studiului, dr. David Plans de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie.

Deși nu putem concluziona cauzalitatea din studiul nostru, rezultatele sugerează că orele de culcare devreme sau târzii pot avea mai multe șanse de a perturba ceasul corporal, cu consecințe adverse pentru sănătatea cardiovasculară”, citează Science Daily.

În timp ce numeroase analize au investigat legătura dintre durata somnului și bolile cardiovasculare, relația dintre ora de culcare și bolile de inimă este puțin explorată. Acest studiu a examinat asocierea dintre începutul somnului măsurat în mod obiectiv, mai degrabă decât auto-raportat, la un eșantion mare de adulți.

Studiul a cuprins zeci de mii de persoane recrutate timp de mai mulți ani

Studiul a inclus 88.026 de persoane din baza de date Biobank din Marea Britanie, recrutate între 2006 și 2010. Vârsta medie a fost de 61 de ani (cu un interval între 43 și 79 de ani), iar 58% erau femei. Datele privind debutul somnului și timpul de trezire au fost colectate pe parcursul a șapte zile, folosind un accelerometru purtat la încheietura mâinii.

Participanții au completat evaluări și chestionare demografice, despre stilul de viață, sănătate și condiția fizică. Ei au fost apoi urmăriți pentru un nou diagnostic de boală cardiovasculară, care a fost definită ca un atac de cord, insuficiență cardiacă, boală cardiacă ischemică cronică, accident vascular cerebral și atac ischemic tranzitoriu.

Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 5,7 ani, 3.172 de participanți (3,6%) au dezvoltat boli cardiovasculare. Incidența a fost cea mai mare la cei cu ora de culcare la miezul nopții sau mai târziu și cea mai scăzută la cei care se culcau la o oră cuprinsă între 22:00 și 22:59.

Cercetătorii au analizat asocierea dintre debutul somnului și evenimentele cardiovasculare, după ajustarea în funcție de vârstă, sex, durata somnului, neregularitatea somnului (definită ca momente variate de adormire și de trezire), cronotipul auto-raportat (devreme sau bufniță), fumatul, indicele de masă corporală, diabetul, tensiunea arterială, colesterolul din sânge și statutul socioeconomic.

Ora de culcare aflată în afara intervalului 22:00-22:59 crește riscul de a face o boală de inimă

În comparație cu mersul la somn la 22:00 – 22:59, a existat un risc cu 25% mai mare de boli cardiovasculare pentru cei cu ora de culcare la miezul nopții sau mai târziu, un risc cu 12% mai mare pentru intervalul 23:00-23:59 și un risc cu 24% mai mare pentru cei care se culcau înainte de ora 22:00.

Într-o analiză suplimentară pe sex, asocierea cu riscul cardiovascular crescut a fost mai puternică la femei, doar începutul somnului înainte de ora 22:00 rămânând semnificativ pentru bărbați.

Dr. Plans a spus: „Studiul nostru indică faptul că momentul optim pentru a merge la culcare este într-un anumit punct al ciclului de 24 de ore al organismului, iar abaterile pot fi dăunătoare sănătății. Cel mai riscant timp a fost după miezul nopții, posibil pentru că poate reduce probabilitatea de a vedea lumina dimineții, care resetează ceasul corporal.”

Dr. Plans a remarcat că motivele asocierii mai puternice observate între debutul somnului și bolile cardiovasculare la femei sunt neclare.

El a spus: „Este posibil să existe o diferență de sex în modul în care sistemul endocrin răspunde la o întrerupere a ritmului circadian. În mod alternativ, vârsta mai înaintată a participanților la studiu ar putea fi un factor de confuzie, deoarece riscul cardiovascular al femeilor crește după menopauză – adică poate să nu existe nicio diferență în puterea asocierii dintre femei și bărbați”.

El a concluzionat: „Deși constatările nu arată cauzalitate, timpul de mers la somn a apărut ca un potențial factor de risc cardiac, independent de alți factori de risc și de caracteristicile somnului. Dacă descoperirile noastre sunt confirmate în alte studii, sincronizarea somnului și igiena de bază a somnului ar putea fi un deziderat al sănătății publice cu preț redus prin care am putea reduce riscul bolilor de inimă.”

Vă recomandăm să citiți și:

Anumite tipuri de antiperspirante chiar ar putea provoca cancer la sân

Tot ce trebuie să știi despre virusul Marburg, asemănător cu Ebola

Beneficiile microdozelor de LSD sau alte psihedelice ar putea fi, de fapt, doar efectul placebo

Cercetătorii au reușit să regenereze nervul optic al unui șoarece

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult