O rocă ciudată a fost păstrată mai mulți ani, proprietarul crezând că aceasta conține aur. Conținutul era mult mai valoros

În 2015, David Hole făcea prospectări în parcul regional Maryborough, lângă Melbourne, Australia. Înarmat cu un detector de metale, a descoperit o rocă ciudată, grea, roșiatică, care stătea în niște lut galben.

Hole a luat această rocă ciudată acasă și a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a o deschide, sigur că în interiorul stâncii era o pepită de aur. Maryborough se află în regiunea Goldfields, unde goana australiană după aur a atins apogeul în secolul al XIX-lea, scrie Science Alert.

• Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu

Pentru a-și sparge descoperirea, Hole a încercat un ferăstrău, o polizor unghiular, un burghiu, ba chiar a și stropit roca cu acid. Cu toate acestea, nici măcar un baros nu a putut face o crăpătură. Asta pentru că ceea ce Hole se străduia atât de mult să deschidă nu era o pepită de aur. După cum a aflat ani mai târziu, era un meteorit rar.

Această rocă ciudată era un meteorit clasificat drept condrită obișnuită H5

„Avea acest aspect sculptat, cu gropițe. Acestea se formează când meteoriții trec prin atmosferă, se topesc în exterior, iar atmosfera îi sculptează”, a declarat geologul muzeului din Melbourne, Dermot Henry.

Incapabil să deschidă „roca”, dar încă intrigat, Hole a dus pepita la Muzeul din Melbourne pentru identificare.

„M-am uitat la o mulțime de roci pe care oamenii le consideră meteoriți”, a spus Henry. De fapt, după 37 de ani de lucru la muzeu și examinând mii de roci, Henry explică că doar două dintre acestea s-au dovedit vreodată a fi meteoriți adevărați. Acesta a fost unul dintre cei doi.

„Dacă ai vedea o rocă ciudată ca aceasta pe Pământ și ai ridica-o, nu ar trebui să fie atât de grea”, a declarat un alt geolog al Muzeului din Melbourne, Bill Birch.

Cercetătorii au publicat o lucrare științifică care descrie meteoritul vechi de 4,6 miliarde de ani, pe care l-au numit Maryborough, după orașul din apropierea locului în care a fost găsit.

Are o greutate uriașă de 17 kilograme, iar după ce au folosit un ferăstrău cu diamant pentru a tăia o mică porțiune, au descoperit că meteoritul are un procent ridicat de fier, făcându-l o condrită obișnuită H5.

Odată deschis, se pot vedea și micile picături cristalizate de minerale metalice de-a lungul ei, numite condrule.

„Meteoriții oferă cea mai ieftină formă de explorare a spațiului. Ei ne transportă înapoi în timp, oferind indicii despre vârsta, formarea și chimia Sistemului nostru Solar (inclusiv Pământul)”, a spus Henry.

„Unii oferă o privire asupra interiorului adânc al planetei noastre. În unii meteoriți, există „praf de stele” chiar mai vechi decât sistemul nostru solar, ceea ce ne arată cum se formează și evoluează stelele pentru a crea elemente ale tabelului periodic.

„Alți meteoriți rari conțin molecule organice, cum ar fi aminoacizii, elementele de bază ale vieții”, a adăugat cercetătorul.

Acest meteorit a stat pe Pământ între 100 și 1.000 de ani

Deși cercetătorii nu știu încă de unde a venit meteoritul și de cât timp ar fi fost pe Pământ, au unele presupuneri.

Sistemul nostru solar a fost cândva un morman de praf și roci de condrită. În cele din urmă, gravitația a atras o mulțime din acest material în planete, dar resturile au ajuns în mare parte într-o centură uriașă de asteroizi.

„Cel mai probabil, acest meteorit particular iese din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter și a fost scos de acolo de unii asteroizi care se ciocnesc unul de celălalt, apoi într-o zi a ajuns pe Pământ”, a spus Henry.

Datarea cu carbon sugerează că meteoritul a stat pe Pământ între 100 și 1.000 de ani și au existat o serie de observații de meteori între 1889 și 1951 care ar putea corespunde cu sosirea lui pe planeta noastră.

Cercetătorii susțin că meteoritul Maryborough este mult mai rar decât aurul. Este unul dintre cei 17 meteoriți înregistrați vreodată în statul australian Victoria și este a doua cea mai mare masă condritică, după un specimen uriaș de 55 de kilograme identificat în 2003.

„Acesta este doar al 17-lea meteorit găsit în Victoria, în timp ce au fost găsite mii de pepite de aur. Privind lanțul de evenimente, putem spune că este o descoperire astronomică”, a declarat Henry.

Nici măcar nu este primul meteorit căruia îi ia câțiva ani să ajungă la un muzeu. Conform unei povești uimitoare care datează din 2018, unei pietre spațiale i-au trebuit 80 de ani, doi proprietari și o perioadă ca opritor de ușă înainte de a se descoperi în cele din urmă ceea ce era cu adevărat.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the Royal Society of Victoria.

Vă recomandăm să citiți și:

Descoperire fără precedent. Au fost detectați nori pe o exoplanetă îndepărtată

Probleme în astronomie. Cercetătorii nu pot explica ce forțe fac ca stelele să fie fierbinți chiar și după moartea lor

Următorul lander al NASA, InSight, va ”arunca o privire” adânc în interiorul lui Marte pentru a-i dezvălui secretele

O TEORIE celebră emisă de Stephen Hawking în urmă cu 42 de ani a fost demonstrată