Următorul lander al NASA, InSight, va ”arunca o privire” adânc în interiorul lui Marte pentru a-i dezvălui secretele

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Scopul lui InSight este de a înţelege mai bine cum Pământul s-a născut”, a precizat Bruce Banerdt, investigatorul principal al InSight de la JPL, NASA. „Şi vom face asta prin explorarea lui Marte, ceea ce pare puţin contraintuitiv”.

InSight va ajunge pe Marte pe 26 noiembrie, scrie Space.

• Ce este solstițiul de vară și de ce este cea mai lungă zi a anului?
• O stea pe moarte ar putea crea un nou Univers în loc de o gaură neagră,…

Când va ajunge în apropierea Planetei Roşii, nava spaţială va trece prin 7 minute foarte grele, decelerând de la 20.000 km/h la doar 8 km/h, atunci când va amariza. Apoi, în decurs de câteva luni, îşi va desfăşura instrumentele pe suprafaţă pentru a începe investigaţiile.

„Vrem să înţelegem ce s-a întâmplat, iar indiciile asupra acestei probleme sunt în structura planetei care se stabilesc în primi ani ai existenţei”, a adăugat Banerdt.

În timp ce Terra este o planetă activă, cu plăci tectonice şi alte procese, Mars ar trebui să aibă o crustă mai omogenă. „Marte este o planetă mai mică, este mai puţin activă decât Pământul şi a păstrat amprentele acelor prime procese în structura sa de bază”, a adăugat Banerdt. „Grosimea crustei, compoziţia mantalei, dimensiunea şi compoziţia miezului, pot fi cunoscute mai îndetaliu şi putem şti cum s-a format planeta şi cum planeta noastră a ajuns aşa cum este astăzi”.

Instrumentele pun bazele unor cercetări cu totul noi în exploararea spaţială

Pentru a scoate la iveală procesele din primele zile ale planetelor solide, InSight trebuie să ajungă adânc. Primul instrument cheie, un seismometru, va măsura cutremurele minuscule care străbat planeta. Undele vor avea o anumită structură în funcţie de structura internă a lui Marte. Deşi alte misiuni, precum roverul Viking, au avut seismometru, niciunul nu era suficient de sensibil pentru a înregistra aceste cutremure – InSight ar fi capabil să măsoare precis vibraţiile cu amplitudini mici chiar şi cât un atom.

Astronauţii misiunii Apollo au măsurat cutremurele în timpul explorării suprafeţei Lunii, iar desigur, cercetătorii măsoară cutremurele de pe Pământ zilnic. Darnedt anticipează că cele de pe Marte sunt între cele două, în termeni de amplitudine şi frecvenţă.

Următoarea investigaţie este un experiment de unde radio. Instrumentul lui InSight va fi în contact cu antenele radio ale Deep Space Network de pe Terra, iar prin măsurarea schimbării de frecvenţă a acestor comunicaţii, cercetătorii pot monitoriza locaţia instrumentului cu o eroare de maxim câţiva centimetri.  Pe măsură ce Marte se roteşte, cu InSight pe suprafaţa sa, cercetătorii de pe Pământ pot măsura cum polul nord marţian fluctuează pe parcursul unui an pe Marte. Frecvenţa şi amplitudinea fluctuaţiilor se pot corela cu dimensiunea şi densitatea miezului marţian.

Pentru cel de al treilea experiment, cercetătorii vor folosi landerul pentru a măsura cantitatea de căldură ce trece prin planetă. Astronauţii misiunilor Apollo au realizat ceva similar prin forarea în solul corpului şi plasarea unui tip special de termometru. Operaţiunea pe Marte va scufunda dispozitivul gradual, un milimetru la fiecare trei secunde (va fi nevoie de 10.000 de „împunsături” pentru a ajunge la cea mai joasă adâncime). Datele culese le vor permite savanţilor să înţelagă modul în care căldura radiază din Marte.

Precizia şi adâncimea acestor măsurători vor reprezenta o premieră pentru Marte. De asemenea, zona pe care va amartiza este până acum neexplorată.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Ninge pe Marte, în fiecare noapte! Cum se produce fenomenul incredibil detectat pe Planeta Roşie

Marte era cândva o planetă verde ca a noastră. Ce s-a întâmplat cu aceasta

Viaţă pe Marte?! Un savant de top care a petrecut 28 de ani în căutarea vieţii extraterestre susţine că oamenii pot avea provenienţă marţiană

De ce omenirea nu va ajunge prea curând pe Marte? Acţiunile lui Elon Musk, criticate dur de către cercetătorul Mark McCaughrean: ”Nu este prezentat întotdeauna adevăratul scop”