SARS-CoV-2 interacționează cu proteinele din creier care determină formarea de amiloid legată de boala Parkinson

Noi cercetări au arătat că SARS-CoV-2, cel puțin într-o eprubetă, interacționează cu anumite proteine care sunt abundente în creier și accelerează formarea de amiloid, un semn distinctiv al bolii Parkinson.

Deși legătura rămâne neclară, această observație ar putea explica modul în care pacienții relativ tineri cu COVID-19 au dezvoltat boala Parkinson la scurt timp după contractarea virusului, scrie IFL Science.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

După cum se arată în revista ACS Chemical Neuroscience, oamenii de știință de la Universitatea din Twente, din Țările de Jos, au efectuat experimente in vitro care au descoperit că proteina N SARS-CoV-2 interacționează cu o proteină neuronală numită α-sinucleină și accelerează formarea de amiloid.

În boala Parkinson, α-sinucleina se formează în fibrilele de amiloid. Incapabile să se degradeze, aceste fibrile de amiloid anormale se acumulează și duc la moartea neuronilor din jur producătoare de dopamină.

Se pare că anumite proteine ​​SARS-CoV-2 pot fi, de asemenea, legate de acest proces, accelerând formarea fibrilelor de amiloid. Cu toate acestea, este important de reținut că acest lucru a fost identificat până acum doar în experimentele în eprubetă și încă nu a fost confirmat dacă un fenomen similar ar avea loc într-un creier uman real.

Acestea fiind spuse, acest ultim studiu nu este primul care ridică îngrijorări cu privire la impactul COVID-19 asupra creierului.

Este bine stabilit că COVID-19 provoacă o serie de simptome neurologice: are ca rezultat pierderea mirosului, provoacă „ceață pe creier” și probleme de memorie.

Formarea de amiloid specifică Parkinson, dovedită și în cazul Covid-19

În mod curios, pierderea mirosului este, de asemenea, unul dintre primele semne ale bolii Parkinson. Virusul SARS-CoV-2 a fost descoperit până și în creierul la unele persoane care au murit din cauza COVID-19.

Într-un număr mic de cazuri izolate, COVID-19 a părut, de asemenea, a fi legat de apariția probabilă a bolii Parkinson.

Într-un astfel de caz, un bărbat de 45 de ani din Israel a fost internat în spital după ce s-a îmbolnăvit de COVID-19 la începutul lunii martie 2020.

După ce în cele din urmă a fost testat negativ, a început să aibă dificultăți în a vorbi și a scrie mesaje text pe smartphone, având și episoade de tremur în mâna dreaptă.

La două luni după ce a fost infectat pentru prima dată, bărbatul a fost diagnosticat cu parkinsonism (orice afecțiune care provoacă anomalii de mișcare asemănătoare Parkinsonului). De atunci, a decăzut încontinuu și acum are un scris de mână imposibil de citit, tremurături extreme pe partea dreaptă și expresie facială redusă.

Unii oameni de știință au ajuns până la a sugera că pandemia COVID-19 în curs ar putea aduce un tsunami de cazuri de demență în următorii ani și decenii.

Însă rămân multe necunoscute. În lumina acestor preocupări, oamenii de știință au lansat un studiu internațional masiv pentru a înțelege efectele neurologice pe termen lung ale acestei boli relativ noi.

Vă recomandăm să citiți și:

10% dintre pacienții COVID au probleme cu mirosul pe termen mediu și lung – studiu

Oamenii au băut atât de mult în timpul pandemiei de COVID-19 încât nevoia pentru transplanturi de ficat a crescut

Încărcătura virală a variantei Delta, de 300 de ori mai mare decât versiunea originală

Agenţia Europeană a Medicamentului evaluează un nou vaccin COVID-19