Utilajele agricole au ajuns mai grele decât dinozaurii. De ce este asta o problemă?
Ce au în comun o combină agricolă modernă și un Diplodocus? Un răspuns, se pare, ar putea fi amprentele lor mari la sol. Un nou studiu condus de cercetători din Suedia și Elveția a descoperit că utilajele agricole de astăzi se apropie de greutatea celor mai mari animale care au cutreierat vreodată Pământul, sauropodele.
Prezentate drept erbivore uriașe și prietenoase în filmul „Jurassic Park”, sauropodele erau cei mai mari dinozauri. Se credea că cele mai grele cântăresc în jur de 60 de tone, cam tot atât cât o combină agricolă încărcată.
Tractoarele și alte mașinării folosite în ferme au crescut enorm în ultimii 60 de ani, pe măsură ce agricultura intensivă s-a răspândit la scară largă. O combină agricolă este de aproape 10 ori mai grea astăzi decât era în anii 1960, scrie Phys.org.
Ce legătură au dinozaurii cu utilajele agricole?
Greutatea animalelor sau a mașinăriilor contează, deoarece solurile nu pot rezista decât până la o anumită presiune înainte de a deveni compactate cronic. Deși poate nu par, solurile sunt ecosisteme care conțin structuri fragile, pori și căi care îi permit aerului să circule și apei să ajungă la rădăcinile plantelor și la alte organisme. Anvelopele, copitele animalelor și picioarele umane, toate exercită presiune, strivind porii nu doar la suprafață, ci și în adâncime.
Compactarea solului poate reduce creșterea plantelor și recoltele și poate crește riscul de inundații, deoarece apa nu rămâne în pământ și ajunge mai repede în căile navigabile. Oamenii de știință implicați în noul studiu au analizat cât de multă compactare este cauzată de utilajele agricole gigantice și le-au comparat cu sauropodele care au trăit în urmă cu peste 66 de milioane de ani. Au constatat că ambele se fac vinovate pentru compactare.
O problemă de presiune
Studiul subliniază că, pe măsură ce greutatea utilajelor agricole a crescut, și dimensiunile anvelopelor au crescut, ajustând zona de contact dintre vehicul cu solul pentru a reduce presiunea la suprafață și pentru a evita scufundarea. Se pare că animalele au evoluat cu o strategie similară: creșterea dimensiunii picioarelor în raport cu greutatea pentru a evita scufundarea în sol.
Per total, presiunea la suprafața solului a rămas destul de constantă pe măsură ce utilajele agricole au câștigat în greutate. Dar autorii sugerează că tensiunile asupra solului continuă să crească sub suprafață și să pătrundă mai adânc pe măsură ce vehiculele (sau animalele) devin mai grele.
Mașinăriile agricole de astăzi (și sauropodele din trecut) sunt acum atât de grele încât compactează iremediabil solul sub primii 20 de centimetri, unde nu este cultivat. Pe lângă limitarea adâncimii la care pot crește rădăcinile culturilor pentru a căuta apă și nutrienți în sol, acest lucru poate crea și condiții de oxigen scăzut care nu sunt bune pentru plante sau organismele cu care acestea împart solul.
Paradoxul sauropodelor
Acest lucru creează un „paradox al sauropodelor”, după cum îl numesc cercetătorii. Dinozaurii și încărcăturile transmise prin picioarele lor erau atât de mari încât probabil ar fi cauzat daune subterane semnificative solurilor oriunde ar fi cutreierat, distrugând capacitatea solului de a susține plantele și ecosistemele pe care s-ar fi bazat ca sursă de hrană.
Imaginea sauropodelor care se plimbă și caută hrană, așa cum este descrisă de Jurassic Park, pare puțin probabilă, deoarece ar fi avut o influență nesustenabilă asupra mediului lor. Așadar cum au supraviețuit?
Cercetătorii din spatele studiului speculează că dinozaurii ar fi mers doar pe cărări bătătorite, limitându-le impactul în timp ce se hrăneau cu gâtul lor lung din coroanele forestiere. Modul exact în care sauropodele au putut trăi în armonie cu solul rămâne deocamdată un mister.
Revenind la utilajele agricole din zilele noastre
O dilemă mai presantă este dată de reconcilierea în ziua de azi a compactării solului de către vehiculele agricole cu producția alimentară durabilă. Riscul de compactare a solului variază în funcție de tipul de utilaje folosite și de modul în care sunt utilizate acestea, precum și de tipul de sol și de umiditatea conținută în acesta.
Studiul estimează că 20% din terenurile cultivate la nivel global prezintă un risc ridicat de a-și pierde productivitatea din cauza compactării subsolului de către vehiculele agricole moderne, cele mai mari riscuri înregistrându-se în Europa și America de Nord, unde umiditatea este mai ridicată și există mai multe ferme mari care folosesc cele mai mari mașinării.
În mod clar, aceasta este o problemă în peisajele arabile, dar problema se extinde și la pajiștile unde se stochează baloți și la peisajele urbane în care circulația vehiculelor de construcții pe spațiul verde nu este bine controlată.
Posibile rezolvări
Autorii studiului solicită modificări de design ale utilajelor pentru a ajuta la menținerea structurii solului. Site-ul Phys.org sugerează o altă variantă:
„Pentru a reduce impactul acestora asupra solului, am putea reduce nevoia de astfel de mașinării mari prin creșterea culturilor folosind mașinării mai mici, pe parcele mai mici de teren, în special în zonele cu risc ridicat. Găsirea unor modalități de a sparge peisajele vaste de monocultură are sens din multe alte motive. De exemplu, florile sălbatice de pe marginea câmpurilor, gardurile vii și copacii pot ajuta la captarea carbonului, la gestionarea calității apei și la sprijinirea biodiversității”, se arată pe site.
Solul poate rezista la presiune (dată fie de compactare, fie de la alte amenințări, cum ar fi recoltarea continuă, eroziunea sau poluarea) doar până la o limită. Oamenii trebuie să acționeze pentru a reduce presiunile asupra solurilor, altfel riscăm să mergem pe urmele dinozaurilor.
Vă recomandăm să citiți și:
Carbonul și schimbările climatice într-o lume străveche a ghețarilor. Cum au afectat Pământul?
Albinele pot învăța diferența dintre numerele pare și cele impare
Cum să alegi o plantă sănătoasă atunci când o cumperi din magazin?