Care este diferența biologică principală dintre psihopați și persoanele normale?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de știință de la Universitatea Tehnologică Nanyang (NTU Singapore), Universitatea din Pennsylvania și Universitatea de Stat din California au descoperit o distincție biologică între persoanele psihopate și cele normale.

Folosind scanări prin rezonanță magnetică (RMN), oamenii de știință au descoperit că striatul, o zonă din partea din spate a creierului, era cu 10% mai mare la persoanele psihopate, comparativ cu un grup de control de indivizi cu trăsături psihopatice scăzute sau fără astfel de trăsături.

Psihopații, sau oamenii cu calități psihopatice, sunt acei oameni care au o dispoziție egoistă și antisocială. Acest lucru este adesea caracterizat de o lipsă de vinovăție pentru acțiunile lor, o lipsă de empatie pentru alții și, în unele cazuri, tendințe criminale, scrie SciTechDaily.

Cum diferă creierul persoanelor psihopate?

Striatul, aflat în partea dorsală a creierului, regiunea subcorticală a creierului care cuprinde cerebelul, coordonează numeroase elemente ale cogniției, inclusiv planificarea motrică și a acțiunii, luarea deciziilor, motivația și percepția recompensei.

Cercetările anterioare au arătat că psihopații au un striat hiperactiv, dar influența dimensiunii sale asupra comportamentului nu a fost încă confirmată. Noua cercetare demonstrează o diferență biologică semnificativă între persoanele care prezintă tendințe psihopatice și cele care nu prezintă astfel de tendințe.

Deși nu toți oamenii cu calități psihopatice ajung să încalce legea și nu toți infractorii îndeplinesc criteriile pentru psihopatie, între acestea există o asociere puternică. Există, de asemenea, dovezi semnificative că psihopatia este asociată cu un comportament mai agresiv.

Înțelegerea rolului biologiei în comportamentul antisocial și criminal poate ajuta la îmbunătățirea teoriilor existente ale comportamentului, precum și la informarea politicilor și a opțiunilor de tratament.

Diferențe biologice între psihopați și oameni normali

Pentru a-și desfășura studiul, neurocercetătorii au scanat creierul a 120 de participanți din Statele Unite și i-au intervievat folosind Psychopathy Checklist-Revised, un instrument de evaluare psihologică pentru a determina prezența trăsăturilor psihopatice la indivizi.

„Rezultatele studiului nostru ajută la înmulțirea cunoștințelor despre ceea ce stă la baza comportamentului antisocial, cum ar fi tendințele psihopatice”, a declarat profesorul asistent Olivia Choy, de la Școala de Științe Sociale a NTU, neurocriminolog și coautor al studiului.

„Constatăm că pe lângă influențele sociale ale mediului, este important să luăm în considerare că pot exista diferențe în biologie, în acest caz, în dimensiunea structurilor creierului, între indivizii antisociali și cei non-antisociali”, a continuat ea.

„Deoarece trăsăturile biologice, cum ar fi dimensiunea striatului cuiva, pot fi moștenite de copil de la un părinte, aceste constatări oferă un sprijin suplimentar perspectivelor de neurodezvoltare ale psihopatiei: că creierul acestor infractori nu se dezvoltă normal în timpul copilăriei și adolescenței”, a declarat profesorul Adrian Raine, de la Departamentele de Criminologie, Psihiatrie și Psihologie de la Universitatea din Pennsylvania, care a fost coautor al studiului.

„Utilizarea Psychopathy Checklist-Revised pe un eșantion comunitar rămâne o abordare științifică nouă, ajutându-ne să înțelegem trăsăturile psihopatice ale indivizilor care nu sunt în închisori, ci mai degrabă la cei care umblă printre noi în fiecare zi”, a adăugat profesorul Robert Schug, de la Școala de Criminologie, Justiție Penală și Management al Urgențelor de la Universitatea de Stat din California, Long Beach, coautor al studiului.

Rezultatele studiului au fost publicate recent în Journal of Psychiatric Research.

Progresul făcut de știință

Prin analizarea scanărilor RMN și a rezultatelor interviurilor pentru a detecta psihopatie, cercetătorii au legat un striat mai mare de o nevoie crescută de stimulare, prin senzații tari și entuziasm și o probabilitate mai mare de comportamente impulsive.

Striatul face parte din ganglionii bazali, care sunt alcătuiți din grupuri de neuroni situați adânc în centrul creierului. Ganglionii bazali primesc semnale de la cortexul cerebral, care controlează cogniția, comportamentul social și discernerea informațiilor senzoriale care merită atenție.

În ultimele două decenii, totuși, înțelegerea striatului s-a extins, dând indicii că regiunea este legată de dificultăți în comportamentul social. Studiile anterioare nu au studiat dacă se observă o mărire a striatului la femeile adulte cu trăsături psihopatice.

Neurocercetătorii spun că în cadrul studiului lor pe 120 de indivizi, au examinat 12 femei și au observat, pentru prima dată, că psihopatia era legată de striatul mărit la și femei, la fel ca la bărbați. În dezvoltarea umană, striatul devine de obicei mai mic pe măsură ce copilul se maturizează, sugerând că psihopatia ar putea fi legată de diferențe în modul în care se dezvoltă creierul.

Cercetările despre psihopați nu se opresc aici

„Este necesară o mai bună înțelegere a dezvoltării striatului. Mulți factori sunt probabil implicați în motivul pentru care persoanele psihopate au astfel de trăsături față de celelalte persoane. Psihopatia poate fi legată de o anomalie structurală a creierului care poate fi cauzată de o problemă de dezvoltare. În același timp, este important să recunoaștem că și mediul poate avea efecte asupra structurii striatului”, a sugerat prof. Choy.

„Am știut că psihopații fac eforturi extreme pentru a căuta recompense, inclusiv activități criminale care implică proprietate, sex și droguri. Acum am găsit o bază neurobiologică a acestui comportament impulsiv și stimulativ sub forma măririi striatului, o zonă cheie a creierului implicată în recompense”, a adăugat prof. Raine.

Oamenii de știință speră să efectueze cercetări suplimentare pentru a afla cauzele măririi striatului la indivizii cu trăsături psihopatice.

Vă recomandăm să citiți și:

Copiii aventuroși au o sănătate mintală mai bună, arată un studiu

Ce se întâmplă în corpul tău atunci când îți este foame?

Gândurile despre gânduri intensifică depresia. Ce este ruminația și cum o combatem?

O nouă metodă non-invazivă de a evalua riscul de boli hepatice