Poveștile neștiute ale femeilor din știință. Cum au fost uitate de istorie?

Fiziciana Lise Meitner a contribuit la descoperirea fisiunii nucleare, dar colaboratorul ei, Otto Hahn, a fost cel care a primit premiul Nobel pentru munca lor. Acesta este doar un exemplu în care femeile din știință nu s-au bucurat de meritele cuvenite.

Medicul și cercetătorul francez Marthe Gautier a fost una dintre femeile de știință care au contribuit în mare măsură la descoperirile științifice, dar care au văzut că meritele au revenit colegilor bărbați.

• România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”
• 165 de ani de la începerea construcţiei Canalului Suez. A scurtat drumul navigatorilor către Europa la…

Iată doar câteva dintre femeile de știință ale căror lucrări au fost uitate de istorie.

Marthe Gautier

Gautier, care a murit la vârsta de 96 de ani, a descoperit că persoanele cu sindromul Down aveau un cromozom în plus în 1958.

Dar când nu a putut să identifice cromozomul exact cu microscopul său de putere mai mică, ea a împrumutat lamelele sale geneticianului Jerome Lejeune, a declarat ea pentru revista Science în 2014.

Ea a fost apoi „șocată” să vadă descoperirea cromozomului 21 suplimentar publicată șase luni mai târziu, cu numele lui Lejeune pe primul loc și al ei pe al doilea – și cu numele ei scris greșit.

Abia în 1994, comitetul de etică al institutului de cercetare medicală INSERM din Franța a declarat că este puțin probabil ca Lejeune să fi jucat un rol „dominant” în descoperire, scrie Phys.org.

Rosalind Franklin

Munca experimentală a chimistei britanice Rosalind Franklin a dus la celebra imagine cu raze X „Photo 51″ din 1952, care a contribuit la deblocarea descoperirii dublei elice a ADN-ului.

Însă Francis Crick și James Watson lucrau la o teorie similară la acea vreme, iar cercetările lor au fost publicate înaintea celor ale lui Franklin în aceeași revistă, ceea ce i-a făcut pe mulți să creadă că studiul ei nu a făcut decât să îl susțină pe al lor.

Crick și Watson au câștigat Premiul Nobel pentru Medicină pentru această descoperire în 1962-Franklin murise cu patru ani mai devreme, la vârsta de doar 37 de ani.

Într-o scrisoare din 1961, apărută în 2013, Crick a recunoscut importanța muncii ei în determinarea „anumitor caracteristici” ale moleculei.

Jocelyn Bell Burnell

Astrofiziciana britanică Jocelyn Bell Burnell a descoperit primii pulsari radio pe când era studentă postuniversitară, în 1967.

Însă conducătorul tezei sale de doctorat și un alt astronom de sex masculin au fost cei care au câștigat Premiul Nobel pentru Fizică în 1974 pentru această descoperire. Cu toate acestea, meritele lui Jocelyn Bell Burnell au fost recunoscute recent, astrofiziciana numărându-se printre laureații prestigiosului Breakthrough Prize in Life Sciences în noiembrie 2019.

Lise Meitner

Fiziciana austriac-suedeză Lise Meitner a fost responsabilă pentru descoperirea fisiunii nucleare, ceea ce l-a determinat pe Albert Einstein să o numească „Marie Curie germană”.

Cu toate acestea, Otto Hahn, colaboratorul ei pe termen lung, a fost cel care a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 1944 pentru această descoperire.

Chien-Shiung Wu

Chien-Shiung Wu a lucrat în cadrul Proiectului Manhattan și a realizat „experimentul Wu”, care a răsturnat ceea ce fusese considerat până atunci o lege fundamentală a naturii – conservarea parității.

Dar, din nou, colegii ei de sex masculin au fost cei care au câștigat premiul Nobel pentru fizică în 1975 pentru această cercetare.

Munca ei i-a adus porecla de „Madame Curie chinezoaica”.

Suprimarea contribuțiilor femeilor la progresul științific

Lista ar putea continua – iar femeile de știință numite mai sus sunt doar cele ale căror contribuții au fost recunoscute cu întârziere, decenii mai târziu.

Contribuțiile soțiilor, mamelor și fiicelor oamenilor de știință de sex masculin sunt, de asemenea, considerate a fi fost mult timp trecute cu vederea, inclusiv cea a primei soții a lui Einstein, matematiciana și fiziciana Mileva Maric.

În 1993, istoricul american Margaret Rossiter a numit „efectul Matilda”, după numele activistei americane pentru drepturile omului Matilda Joslyn Gage, suprimarea sistematică a contribuțiilor femeilor la progresul științific.

Chiar și astăzi, rolul jucat de femei în istoria științei este subreprezentat în manualele școlare, a declarat pentru AFP istoricul francez Natalie Pigeard-Micault.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Uranus, o prioritate pentru cei mai reputați oameni de știință din lume

Aproape 7.000 de oameni de știință ruși au semnat o scrisoare deschisă adresată lui Vladimir Putin

Top 10 oameni de știință care au schimbat lumea

Sigmund Freud, „părintele” psihanalizei și unul dintre cei mai influenți oameni de știință