O nouă metodă non-invazivă de a evalua riscul de boli hepatice

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Într-un studiu recent, o echipă de cercetare interdisciplinară de la MedUni Vienna a arătat că imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) poate fi utilizată ca metodă non-invazivă pentru a evalua riscul de boli hepatice cronice.

Oamenii de știință au combinat un sistem simplu de stratificare a riscului dezvoltat la MedUni Vienna (scorul de imagistică funcțională a ficatului, FLIS) cu diametrul splenic. Această nouă metodă non-invazivă poate fi utilizată pentru a completa investigațiile invazive.

• Scanările cerebrale dezvăluie o diferență șocantă între psihopați și oamenii normali
• Cercetătorii au dezvoltat un oțel inoxidabil uimitor: „Imposibil de explicat!”

Rezultatele studiului au fost publicate în Journal of Hepatology.

Cum au analizat cercetătorii riscul de boli hepatice?

Pentru studiu, grupul multidisciplinar de cercetători de la Departamentul de Imagistică Biomedicală și Terapie ghidată de imagini și Departamentul de Medicină III de la MedUni Vienna a analizat pacienți din ambulatoriul de ciroză hepatică de la Spitalul Universitar Viena.

Scorul de imagistică funcțională a ficatului (FLIS) dezvoltat la MedUni Vienna a fost confirmat a fi extrem de util ca supliment și/sau înlocuitor pentru procedurile invazive existente pentru estimarea severității și a riscului de mortalitate, scrie Medical Xpress.

În studiul recent, oamenii de știință au combinat FLIS și diametrul splenic pentru prima dată pentru a perfecționa noua metodă non-invazivă de a evalua riscul de boli hepatice. Această combinație le-a oferit date complementare pentru evaluarea riscului la pacienții cu boală hepatică cronică avansată.

Ce rezultate au obținut oamenii de știință?

FLIS este evaluat prin imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) utilizând un agent de contrast specific ficatului și este reprezentat grafic pe o scară de la 0 la 6 puncte.

Studiul a constatat că pacienții cu boală hepatică avansată și un FLIS scăzut (0-3 puncte) sau un FLIS mare (4-6 puncte), dar cu o splină mare (>13 cm diametru) au avut un risc de 3,2 ori mai mare de complicații asociate ficatului în comparație cu pacienții cu FLIS mare (4-6 puncte) și splină mică (≤13cm).

În plus, indiferent de dimensiunea splinei, pacienții cu un FLIS scăzut (0-3 puncte) au avut un risc de deces de 8,5 ori mai mare în comparație cu cei cu un FLIS mare (4-6 puncte) și splină mică (≤13 cm).

Cum le-a venit ideea?

Cercetătorii au combinat FLIS cu dimensiunea splinei pe baza faptului, cunoscut de mult în medicină, că pacienții cu boală hepatică cronică au adesea hipertensiune arterială în sistemul circulator mai sus de ficat (hipertensiune portală).

Acest lucru favorizează dezvoltarea complicațiilor și duce la mărirea splinei: cu cât boala hepatică este mai gravă, cu atât hipertensiunea portală este mai pronunțată și cu atât splina este mai mare.

Descoperirile studiului vor fi acum confirmate de studii clinice multicentrice, adică studii clinice efectuate în paralel la diferite instituții. După cum subliniază autorii analizei actuale, Nina Bastati și Lucian Beer, de la Departamentul de imagistică biomedicală și terapie ghidată de imagini din cadrul MedUni Viena, fMRI-ul care utilizează agentul de contrast specific ficatului și dimensiunea splinei poate fi deja aplicat în practica clinică.

Vă recomandăm să citiți și:

„Codul secret” din spatele unui tip crucial de memorie a fost dezvăluit

Cel mai dăunător obicei alimentar pentru inimă, potrivit unui nou studiu

O nouă descoperire ciudată dezvăluie structurile creierului implicate în procesul de citire

Oamenii de știință au descoperit o modalitate de a declanșa visele lucide. Cum funcționează?