Putem gândi fără să folosim limbajul? „O dilemă la fel de veche ca omenirea”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii își exprimă gândurile prin intermediul limbajului de zeci (sau poate sute) de mii de ani. Este un semn distinctiv al speciei noastre – atât de mult încât oamenii de știință au speculat cândva că, de fapt, capacitatea de a folosi limbajul este diferența cheie dintre noi și alte animale.

„Dilema gândurilor noastre este, cred, la fel de veche ca omenirea”, a declarat pentru Live Science Russell Hurlburt, psiholog cercetător la Universitatea Nevada, Las Vegas, care studiază modul în care oamenii își formulează gândurile. Dar cum studiază oamenii de știință relația dintre gânduri și limbaj? Și este posibil să gândești fără cuvinte?

Răspunsul este da, după cum au descoperit mai multe decenii de cercetare. Studiile lui Hurlburt, de exemplu, au arătat că unii oameni nu au un monolog interior – ceea ce înseamnă că nu vorbesc cu ei înșiși în capul lor.

Iar alte cercetări arată că oamenii nu folosesc regiunile lingvistice ale creierului lor atunci când lucrează la probleme de logică fără cuvinte.

Limbajul, un semn distinctiv al speciei noastre

Cu toate acestea, timp de zeci de ani, oamenii de știință au crezut că răspunsul este nu – că gândirea inteligentă este împletită cu abilitatea noastră de a forma propoziții.

„O afirmație proeminentă este că limbajul a apărut, în principiu, pentru a ne permite să gândim mai complex”, a declarat pentru Live Science Evelina Fedorenko, cercetător în domeniul neuroștiințelor la Institutul McGovern al MIT.

Noile dovezi i-au determinat pe cercetători să își reconsidere vechile ipoteze cu privire la modul în care gândim și la rolul pe care îl joacă limbajul în acest proces.

„Gândirea nesimbolizată” este un tip de proces cognitiv care are loc fără utilizarea cuvintelor. Hurlburt și un coleg au inventat termenul în 2008 în revista Consciousness and Cognition, după ce au efectuat zeci de ani de cercetări pentru a verifica dacă este un fenomen real, a declarat Hurlburt.

Diferența cheie dintre noi și alte animale

Studierea limbajului și a cogniției este dificilă, în parte pentru că este foarte greu de descris. „Oamenii folosesc aceleași cuvinte pentru a descrie experiențe interioare foarte diferite”, a spus Hurlburt.

O altă problemă este că poate fi dificil să recunoști gândurile fără limbaj în primul rând. „Cei mai mulți oameni nu știu că se angajează în gândirea nesimbolizată”, a spus Hurlburt, „chiar și persoanele care se angajează în ea în mod frecvent”.

Și pentru că oamenii sunt atât de prinși în propriile gânduri și nu pot accesa direct mințile altora, poate fi tentant să presupunem că procesele de gândire care se desfășoară în interiorul propriilor noastre minți sunt universale.

Cu toate acestea, unele laboratoare, precum cel al lui Fedorenko, dezvoltă modalități mai bune de a observa și măsura legătura dintre limbaj și gândire. Tehnologiile moderne, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și microscopia, le oferă cercetătorilor o imagine destul de bună a părților din creierul uman care corespund diferitelor funcții.

Limbajul ar putea să nu fie esențial pentru cogniția umană

„Dacă limbajul este esențial pentru raționament, atunci ar trebui să existe o anumită suprapunere a resurselor neuronale atunci când te angajezi în raționament”, a emis ea ipoteza, scrie Live Science. Cu alte cuvinte, dacă limbajul este esențial pentru gândire, regiunile cerebrale asociate cu procesarea limbajului ar trebui să se aprindă ori de câte ori cineva folosește logica pentru a rezolva o problemă.

Pentru a testa această afirmație, au efectuat un studiu în care au dat participanților o problemă logică fără cuvinte de rezolvat, cum ar fi un puzzle sudoku sau puțină algebră. Apoi, cercetătorii au scanat creierul acestor persoane cu ajutorul unui aparat fMRI în timp ce rezolvau puzzle-ul.

Cercetătorii au descoperit că regiunile din creierul participanților asociate cu limbajul nu se aprindeau în timp ce aceștia rezolvau problemele. Cu alte cuvinte, ei raționau fără cuvinte.

Cercetări precum cele ale lui Fedorenko, Hurlburt și altele arată că limbajul nu este esențial pentru cogniția umană, ceea ce reprezintă o constatare deosebit de importantă pentru înțelegerea anumitor afecțiuni neurologice.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un sistem de inteligență artificială și-a creat propriul limbaj secret, a dezvăluit un cercetător

Universul nu ar avea sens fără matematică. „Este mai puternică decât orice alt limbaj uman”

Gestul, modalitatea principală de apariție a limbajului. Cum comunicau strămoșii noștri?

Limbi pe cale de dispariție. 1.500 de limbaje riscă să fie pierdute în acest secol