Home » Știință » Cancerul mamar se răspândește mai agresiv noaptea, arată un nou studiu

Cancerul mamar se răspândește mai agresiv noaptea, arată un nou studiu

Cancerul mamar se răspândește mai agresiv noaptea, arată un nou studiu
Foto: @Angiola Harry/Unsplash
Publicat: 29.06.2022

Atunci când persoanele bolnave închid ochii noaptea, cancerul mamar se trezește și începe să se răspândească.

Aceasta este descoperirea năucitoare făcută în cadrul unui studiu, publicat în Nature, care răstoarnă ipoteza că metastaza cancerului de sân are loc în același ritm non-stop.

Rezultatul poate schimba în viitor modul în care medicii colectează probe de sânge de la persoanele cu cancer, spun cercetătorii.

Cancerul mamar, privit dintr-o altă perspectivă

„În opinia noastră, aceste descoperiri pot indica necesitatea ca profesioniștii din domeniul sănătății să înregistreze în mod sistematic momentul la care efectuează biopsiile”, spune Nicola Aceto, profesor de oncologie moleculară la ETH Zurich, din Elveția, și autor principal al studiului.

„Acest lucru ar putea face ca datele să fie cu adevărat comparabile”, spune el, potrivit Science Alert.

Cercetătorii au dat peste acest subiect pentru prima dată atunci când au observat o diferență inexplicabilă în numărul de celule tumorale circulante din probele analizate în diferite momente ale zilei.

„Unii dintre colegii mei lucrează dimineața devreme sau seara târziu; uneori ei analizează sângele la ore neobișnuite”, spune Aceto.

Un experiment pe șoareci

Șoarecii care păreau să aibă un număr mult mai mare de celule canceroase circulante decât oamenii au oferit un alt indiciu: șoarecii dorm în timpul zilei, când se prelevează cel mai adesea probe de sânge.

Pentru a investiga ce se întâmplă, cercetătorii elvețieni au studiat 30 de femei cu cancer de sân (21 de pacienți cu cancer de sân precoce care nu au metastazat și nouă pacienți cu boală metastatică în stadiul IV).

Ei au descoperit „un model izbitor și neașteptat”: cele mai multe celule tumorale circulante (78,3%) au fost găsite în probe de sânge care au fost prelevate noaptea, în timp ce o cantitate mult mai mică a fost găsită în probele din timpul zilei.

Atunci când cercetătorii le-au injectat șoarecilor celule de cancer mamar și au luat probe de sânge în timpul zilei, au găsit același rezultat. Celulele tumorale circulante au fost mult mai mari atunci când șoarecele era în repaus.

Interesant este că celulele canceroase colectate în timpul perioadei de repaus au fost „foarte predispuse la metastazare, în timp ce celulele tumorale circulante generate în timpul fazei active sunt lipsite de capacitatea metastatică”, au spus cercetătorii.

Analiza genetică a arătat că celulele tumorale prelevate de la șoareci și oameni aflați în repaus și-au reglat expresia genelor mitotice. Acest lucru le face mai bune la metastazare, deoarece genele mitotice controlează diviziunea celulară.

Cercetătorii au efectuat experimente în care le-au provocat unor șoareci jet lag schimbând rutina lumină-întuneric. Confruntarea cu ritmul circadian a dus la o scădere masivă a concentrației de celule tumorale circulante la șoareci.

În căutare de noi tratamente

Într-un alt experiment, cercetătorii vrut să testeze dacă administrându-le șoarecilor hormoni similari cu cei găsiți în organism atunci când ei sunt treji va afecta numărul de celule tumorale circulante atunci când șoarecele este în repaus.

Ei le-au injectat șoarecilor testosteron, insulină (un hormon care face posibilă transformarea zahărului în energie) și dexametazonă (o substanță chimică sintetică care acționează precum cortizolul, hormonul stresului).

Cercetătorii au descoperit o „reducere vizibilă” a numărului de celule tumorale circulante dintr-o probă de sânge prelevată în perioada de repaus (când cancerul mamar ar fi în mod normal cel mai agresiv).

„Cercetarea noastră arată că evacuarea celulelor canceroase circulante din tumoarea originală este controlată de hormoni precum melatonina, care ne determină ritmurile zilei și nopții”, spune Zoi Diamantopoulou, prim autor al studiului și cercetător în oncologie moleculară la ETH Zurich.

Vă recomandăm să citiți și:

Inteligența artificială a identificat cea mai scurtă cale spre fericirea umană

O nouă procedură pentru tratarea bolilor de ochi? Cercetătorii au dezvoltat un microac demn de filme de groază

Cercetătorii au identificat o proteină cheie pentru inhibarea multiplicării virusului gripal

Lumina albastră: știm că ne afectează ceasul intern, dar ce efecte are asupra pielii?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu