Câte pahare sunt prea multe atunci când vine vorba de alcool? Cercetătorii au răspunsul!

Un nou studiu pe rozătoare arată că chiar și cantități mici de alcool pot declanșa modificări epigenomice și transcriptomice în circuitele creierului într-o zonă care este crucială în dezvoltarea dependenței. Lucrarea ar putea răspunde la întrebarea „câte pahare sunt prea multe?”.

Cercetătorii care au efectuat studiul, de la University of Illinois Chicago, din SUA, spun că traseele implicate în pregătirea creierului pentru dependență sunt aceleași care sunt asociate cu excesul de alcool, cum ar fi cele pentru euforie și anxioliză, termenul clinic pentru un nivel de sedare la care o persoană este relaxată, dar trează.

• Fibrele, aliatul surpriză al creierului: cum influențează sănătatea mintală
• Oamenii de știință au aflat de ce medicamentele pentru cancer nu funcționează la fel pentru toată…

„Acest lucru sugerează că atunci când creierul experimentează efectele anti-anxietate ale alcoolului și creșterea dispoziției (relaxarea) este, de asemenea, pregătit pentru dependența de alcool”, a spus Subhash Pandey, autor principal al studiului.

Cum apare dependența de alcool?

Deși Pandey spune că studiul nu sugerează, de exemplu, că un singur pahar duce la dependență la oameni, oferă câteva indicii cu privire la motivul pentru care unii oameni sunt mai vulnerabili la probleme cu alcoolul, notează Medical Xpress.

„Observăm că comportamentele de dependență sunt cauzate întotdeauna de obiceiuri pe termen lung, sau de cantități mari, ci un rezultat al schimbărilor epigenetice rapide din creier, despre care arătăm în acest studiu că ar putea începe să apară chiar și la doze mici”, a spus Pandey.

E xperimentele lui Pandey sunt detaliate într-o lucrare publicată în Molecular Psychiatry.

Cum au testat cercetătorii câte pahare sunt prea multe în ceea ce privește alcoolul?

Pandey a studiat câte pahare sunt prea multe folosind două grupuri de șobolani, unul de control și unul expus la alcool.

În experimente, rozătoarele au fost expuse la concentrații scăzute de alcool, iar comportamentele lor au fost observate în timp ce explorau un labirint. Apoi, cercetătorii au analizat mostre de țesut cerebral, colectate după eutanasie, cu jutorul secvențierii ARN, și au căutat modele de expresie a genelor.

Atunci când au analizat probele, cercetătorii au descoperit că o genă numită subunitate alfa factor 3 inductibil de hipoxie, Hif3a, pe scurt, a fost asociată cu modificări ale creierului după expunerea la alcool și cu comportamente precum durata staționării în anumite zone din labirint cu membrele frontale încrucișate (anxietate mare) sau cu ele drepte (anxietate mică).

Ce rezultate a produs experimentul?

Alcoolul a crescut expresia Hif3a, chiar și după doze mici de expunere, și a redus anxietatea. Și, în timp ce multe efecte ale alcoolului sunt diferite la masculi față de femele, nu a existat nicio diferență în acest studiu.

„Am văzut că dozele mici, ceea ce considerăm ‘băutul social’, modifică expresia genelor în amigdală, o regiune a creierului care reglează anxietatea. Cu alte cuvinte, creează o cale epigenetică pentru dependență”, a spus Pandey.

Pandey și colegii săi au realizat experimente suplimentare în care au blocat gena din amigdala șobolanilor cu sau fără expunere la alcool pentru a valida rolul său de mediere a anxietății. Când Hif3a a fost blocată, anxietatea a crescut la șobolanii de control, mimând sevrajul de la expunerea cronică la alcool. Pe de altă parte, acest lucru a prevenit și efectele anti-anxietate ale alcoolului.

Cercetătorii au arătat și de ce. Cromatina lui Hif3a (mănunchiurile de ADN și ARN) este lejeră, ceea ce înseamnă că genele sunt ușor accesibile pentru modificări de transcripție.

Câte pahare sunt prea multe, din perspectiva apariției dependenței?

Un lucru pe care studiul nu îl sugerează, totuși, este ce nivel de expunere la alcool este sigur pentru rozătoare. În schimb, a spus Pandey, este important să știm că dozele mici amorsează dependența. Pentru oameni, el crede că concluzia este simplă: nu presupuneți că băutul social sau chiar „băutul pandemic” sunt lipsite de riscuri.

Așadar, câte pahare sunt prea multe? Din punct de vedere al creării de dependență, s-ar părea că răspunsul poate fi chiar și „unul singur”.

„Tulburările legate de consumul de alcool sunt complexe și dificil de depășit. Informațiile pe care le-am învățat din acest studiu ne ajută să înțelegem mai bine ce se întâmplă în creier și, într-o zi, pot fi folosite pentru a dezvolta tratamente și produse farmaceutice mai bune”, a spus Pandey.

Vă recomandăm să citiți și:

Nopțile albe îi fac pe oameni mai egoiști și asociali, arată un studiu recent

Lipsa somnului la adolescenți poate cauza supraponderalitate sau obezitate

Organe de transplant crescute în oameni. Câte ar putea găzdui o singură persoană?

A fost descoperit cel mai vechi caz de sindrom Klinefelter