Cum influențează „copilăria” stelelor evoluția lor?

Procesul de formare a stelelor este deosebit de complex și dificil de cartografiat în modelele teoretice. Una dintre puținele modalități de a afla mai multe despre formarea, structura sau vârsta stelelor este observarea oscilațiilor acestora.

„Comparabil cu explorarea interiorului Pământului cu ajutorul seismologiei, putem face afirmații despre structura lor internă și, prin urmare, și despre vârsta stelelor pe baza oscilațiilor lor”, spune Konstanze Zwintz, care conduce grupul de cercetare din cadrul Institutului de Astrofizică și Fizică a Particulelor de la Universitatea din Innsbruck.

• Capsula OSIRIS-REx a ajuns pe Pământ cu mostrele de material extraterestru
• Bacteriile modificate genetic descompun materialele plastice în apa sărată

Studiul oscilațiilor stelare a evoluat semnificativ în ultimii ani, deoarece posibilitățile de observare precisă prin intermediul telescoapelor din spațiu, cum ar fi TESS, Kepler și James Webb, s-au îmbunătățit pe mai multe planuri. Aceste progrese aruncă acum, de asemenea, o nouă lumină asupra unor teorii vechi de zeci de ani privind evoluția stelară, scrie EurekAlert.

Stelele sunt numite ,,copii” atâta timp cât nu ard încă hidrogenul în heliu în miezul lor. După aprindere, ele devin adulte și trec pe secvența principală.

Procesul de formare a stelelor este deosebit de complex

„Cercetările privind stelele s-au concentrat până acum în principal asupra stelelor adulte – cum ar fi Soarele nostru”, spune Thomas Steindl, membru al grupului de cercetare al lui Konstanze Zwintz și autor principal al studiului, publicat în Nature.

„Chiar dacă sună contraintuitiv la prima vedere, până acum s-a acordat puțină atenție evoluției etapei pre-secvență principală, deoarece faza este foarte turbulentă și dificil de modelat. Doar progresele tehnologice din ultimii ani ne permit să privim mai îndeaproape la copilăria stelelor – și, prin urmare, la acel moment în care steaua începe să fuzioneze hidrogenul în heliu.”

În studiul lor actual, cei doi cercetători din Innsbruck prezintă acum un model care poate fi folosit pentru a descrie în mod realist primele faze ale vieții unei stele cu mult înainte ca acestea să devină adulte.

„Copilăria” are o influență asupra pulsațiilor ulterioare ale stelei

Inspirat de un discurs ținut de astronomul Eduard Vorobyov de la Universitatea din Viena la o reuniune din 2019, Thomas Steindl a petrecut luni de zile pentru a perfecționa metoda de utilizare a acestui cod de evoluție stelară pentru a recrea faza haotică a formării timpurii a stelelor și apoi pentru a prezice oscilațiile specifice ale acestora.

,,Datele noastre arată că stelele din etapa pre-secvența principală au un curs foarte haotic în evoluția lor. În ciuda complexității sale, putem acum să-l folosim în noul nostru model teoretic”. a declarat Steindl.

Astfel, astronomul arată că modul în care se formează steaua are un impact asupra comportamentului oscilațiilor chiar și după aprinderea fuziunii nucleare pe secvența principală.

,,Copilăria are o influență asupra pulsațiilor ulterioare ale stelei. Acest lucru pare foarte simplu, dar a fost puternic pus la îndoială. Teoria clasică presupunea că timpul de dinaintea aprinderii este pur și simplu irelevant. Acest lucru nu este adevărat: Comparabil cu un instrument muzical, chiar și diferențele subtile în compoziție duc la schimbări semnificative ale tonului. Astfel, modelele noastre moderne descriu mai bine oscilațiile din stelele reale„, au concluzionat cercetătorii.

Vă recomandăm să mai citiți și:

De ce sclipesc stelele?

Ce s-a întâmplat cu lumina stelei Betelgeuse în 2019? Astronomii au elucidat misterul

Astronomii au găsit un Super-Pământ în apropierea zonei locuibile a stelei sale

Astronomii dezvăluie excentricități neașteptate în discul de resturi al unei stele apropiate. Ce ar putea ascunde?