Secretele unei perechi de galaxii, dezvăluite de Telescoapele Webb și Hubble

Combinând datele celor doi titani ai telescoapelor spațiale, Hubble și JWST, astronomii au revelat secretele unei perechi de galaxii aflate la peste 700 de milioane de ani-lumină distanță.

Dacă vedeți o pereche de galaxii în spațiu, există șanse mari ca cele două să interacționeze, dar acesta nu este cazul perechii de galaxii VV191. Privite de pe Pământ, galaxiile pot părea că se suprapun și, în acest caz, sunt, de asemenea, relativ apropiate din punct de vedere al spațiului, dar nu au început încă dansul gravitațional care duce la fuziune, scrie IFL Science.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Pentru a aprecia cu adevărat secretele unei perechi de galaxii, astronomii au folosit cele mai bune două telescoape spațiale pe care le avem: Hubble, care vede în lumină vizibilă, și JWST, care vede în infraroșu. Deși putem vedea clar perechea de galaxii cu Hubble, puterea combinată a telescoapelor le permite oamenilor de știință să vadă regiunile suprapuse ale galaxiilor în detalii deosebite.

Care sunt secretele unei perechi de galaxii?

Temperatura prafului din spațiul interstelar este foarte scăzută, așa că acesta poate fi văzut doar în infraroșu, iar aici intervine puterea JWST. Privind praful interstelar, imaginile nu dezvăluie niciun semn distinctiv al fuziunilor. Galaxia spirală se află pur și simplu în fața galaxiei eliptice. Datorită iluminării eliptice din spate a spiralei, se dezvăluie structurile de praf de la marginea galaxiei.

„VV 191 este cea mai recentă adăugare la un număr mic de galaxii care îi ajută pe cercetători să compare direct proprietățile prafului galactic. Această țintă a fost selectată dintre aproape 2.000 de perechi de galaxii suprapuse identificate de voluntarii de la Galaxy Zoo”, a scris Thaddeus Cesari, cercetător la JWST, într-un articol pe blogul NASA.

„Este important să înțelegeți unde este prezent praful în galaxii, deoarece praful modifică luminozitatea și culorile care apar în imaginile galaxiilor. Granulele de praf sunt parțial responsabile pentru formarea de noi stele și planete, așa că căutăm mereu să identificăm prezența lor pentru studii ulterioare”, spune Cesari.

Lentila gravitațională

Dar asta nu este tot. Dacă privim în apropierea miezului galaxiei eliptice, vom vedea obiectul roșu distorsionat la aproximativ ora 10 față de centru. Aceasta este o galaxie aflată mult mai departe, a cărei lumină a călătorit timp de aproape 12 miliarde de ani înainte de a ajunge la noi. A trebuit să treacă prin galaxia eliptică a cărei masă deformează spațiu-timpul, creând o lentilă gravitațională.

Lentila a mărit lumina acestei galaxii îndepărtate, însă nu suficient pentru a fi observată de Hubble, dar vizibilă clar de ochiul infraroșu mai ascuțit al lui JWST. Lucrările preliminare sugerează prezența unei a doua galaxii cu lentilă, deși experimentează doar o distorsiune minoră, ceva cunoscut sub numele de lentilă gravitațională slabă.

Studiul preliminar poate fi citit pe ArXiv.org.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronomii au descoperit urmele primelor stele din Univers

Telescopul Webb a fotografiat o galaxie care conține cele mai vechi stele din Univers

Adevărul despre apa de pe Marte! Astronomii explică un fenomen uimitor

Impactul DART cu asteroidul Dimorphos, surprins de un mic satelit italian. Ce s-a văzut?