COVID-19 este înfricoșător de asemănător cu îmbătrânirea în creierul uman, arată un studiu

COVID-19 arată înfricoșător de asemănător cu îmbătrânirea în creierul uman, potrivit unei analize postmortem a 54 de persoane sănătoase și infectate. Autorii studiului spun că cercetarea lor este prima care leagă COVID-19 de semnăturile moleculare ale îmbătrânirii creierului.

„Am observat că expresia genelor din țesutul cerebral al pacienților care au murit din cauza COVID-19 seamănă foarte mult cu cea a persoanelor neinfectate în vârstă de 71 de ani sau mai în vârstă”, spune Jonathan Lee, cercetător în domeniul sănătății publice de la Universitatea Harvard.

• Gazul înghețat de pe Uranus și Neptun ne-ar putea spune cum s-au format aceste planete
• Corpul nu vrea de fapt să îmbătrânească, arată prima hartă a mușchilor umani

Eșantionul, alcătuit din persoane cu vârste cuprinse între 20 și 80 de ani, include 21 de persoane care au avut COVID-19 sever, o singură persoană asimptomatică și 22 de persoane care nu au fost infectate cu coronavirus.

Cercetătorii au comparat, de asemenea, rezultatele lor cu cele ale unui individ neinfectat cu boala Alzheimer și cu un alt grup de 9 persoane neinfectate cu antecedente de spitalizare sau tratament cu ventilatorul.

Creierul persoanelor infectate seamănă mai mult cu cel al persoanelor mai în vârstă

Folosind tehnologia de secvențiere a ARN-ului pe mostre de cortex prefrontal, oamenii de știință au descoperit că cei cu o formă severă de COVID-19 au prezentat modele de expresie genetică îmbogățite, asociate cu îmbătrânirea.

Creierul persoanelor infectate semăna mai mult cu cel al persoanelor mai în vârstă din grupul de control, indiferent de vârsta lor reală. În termeni simpli, genele care erau de obicei suprareglate în cazul îmbătrânirii, cum ar fi cele care au legătură cu sistemul imunitar, erau, de asemenea, suprareglate în cazul COVID-19 sever.

În același timp, genele care se reglează în mod negativ în timpul îmbătrânirii, cum ar fi cele care au legătură cu activitatea sinaptică, cogniția și memoria, au fost, de asemenea, reglementate în cazul COVID-19 sever.

„Am observat, de asemenea, asocieri semnificative ale răspunsului celular la daunele ADN, funcția mitocondrială, reglarea răspunsului la stres și stresul oxidativ, transportul vezicular, homeostazia calciului și căile de semnalizare/secreție a insulinei asociate anterior cu procesele de îmbătrânire și cu îmbătrânirea creierului”, scriu autorii.

Chiar și o formă ușoară de COVID-19 poate afecta creierul

„În ansamblu, analizele noastre sugerează că multe căi biologice care se schimbă odată cu îmbătrânirea naturală în creier, se schimbă și în cazul COVID-19 sever.”

Încă de când noul coronavirus SARS-CoV-2 a început să infecteze oamenii la scară globală, oamenii de știință s-au temut de posibilele consecințe pe termen lung. Afectarea creierului este unul dintre cele mai problematice rezultate.

Cazurile severe de COVID-19 sunt adesea asociate cu ceață cerebrală, pierderi de memorie, accident vascular cerebral, delir sau comă. În octombrie 2020, scanările inițiale ale creierului pacienților cu COVID-19 au dezvăluit semne îngrijorătoare de tulburări și afecțiuni neurologice.

Studiile ulterioare au constatat de atunci că și o forma ușoară de COVID-19 poate afecta creierul, deși încă nu este clar cât timp ar putea dura aceste modificări sau cum se compară cu o formă severă.

Cercetătorii nu au găsi o dovadă genetică a virusului în creierul pacienților infectați

Concluziile studiului actual vin după o altă lucrare, publicată la începutul acestui an, care a constatat că impactul cognitiv al unei forme severe de COVID-19 este echivalent cu aproximativ 20 de ani de îmbătrânire, scrie ScienceAlert.

Interesant este că, în studiul actual, cercetătorii nu au găsit nicio dovadă genetică a virusului SARS-CoV-2 în creierul pacienților infectați, ceea ce sugerează că este posibil ca, de fapt, consecințele neurologice ale virusului să nu se datoreze direct prezenței lor în sistemul nervos.

Cu toate acestea, autorii au găsit dovezi că factorul de necroză tumorală (TNF), care este asociat cu inflamația, îmbătrânirea creierului și declinul cognitiv indus de îmbătrânire, era prezent la niveluri mai ridicate în creierele persoanelor infectate.

Factorii genetici asociați cu răspunsurile imunitare antivirale erau, de asemenea, crescuți.

Cei care se recuperează după COVID-19 ar trebui să facă controale neurologice

Autorii susțin că aceste două căi ,,pot duce la efecte semnificative de deteriorare a creierului în absența neuroinvaziei SARS-CoV-2″.

Având în vedere constatările lor, echipa spune că persoanele care se recuperează de la COVID-19 ar trebui să facă controale neurologice.

Dacă simpla prezență a acestui virus nou este suficientă pentru a declanșa o inflamație la nivelul creierului, este posibil ca orice persoană infectată să fie expusă riscului de deteriorare a creierului.

Până când experții vor ști mai multe, autorii spun că medicii și pacienții ar trebui să se concentreze asupra altor factori de risc pentru demență care sunt sub controlul nostru, cum ar fi greutatea, consumul de alcool și exercițiile fizice.

Studiul a fost publicat în Nature Aging.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Autoritățile chineze au renunțat la restricțiile COVID-19 din „orașul iPhone”

Milioane de chinezi din „orașul iPhone”, blocați din cauza restricțiilor COVID-19

Tot mai multe cazuri de COVID-19 în China. Mai multe orașe au reluat testarea în masă

Un tip de vaccin COVID-19 ajută la tratarea cancerului nazofaringian