Serotonina, hormonul „stării de bine” poate fi oricând stimulat, dar cum funcționeaza asta?

Serotonina este un neurotransmițător sau o substanță chimică transmisă între celulele nervoase, care este responsabilă pentru numeroase funcții din corp. Teoretic, conceptul de „stimulare” a producției de serotonină ar putea părea atrăgător, mai ales dacă ar putea să ajute la alungarea unei stări de supărare. Dar este cu adevărat posibil să stimulezi serotonina și, în acest caz, ce efect ar avea această stimulare asupra corpului?

Serotonina a fost supranumită hormonul „stării de bine”, în parte, pentru că pare să joace un rol în reglarea stării de spirit și, în special, în creșterea stării de spirit.

• A fost găsită o nouă proprietate a luminii
• O nouă cercetare arată care este secretul satisfacției în relații

Dar acest mesager chimic joacă un rol în totul de la digestie, la somn și până la sănătatea oaselor, potrivit Live Science.

Serotonina ca neurotransmițător și ca hormon

Ca neurotransmițător, serotonina este o substanță chimică naturală, eliberată de creier și de intestin, care permite comunicarea între celule.

„Serotonina este sintetizată cu ajutorul triptofanului, un aminoacid care nu este produs de corpul uman și care trebuie să fie asigurat din alimentație. Chiar dacă serotonina este adesea discutată în legătură cu creierul, aproape toată serotonina se găsește în celulele care căptușesc intestinul și în sânge”, a declarat dr. Teresa Poprawski, neuropsihiatru și director medical la Relief Mental Health, o clinică din Illinois, SUA.

Serotonina se găsește în creier în procente de doar 1 sau 2%, deși unele surse afirmă că este vorba de 10%, potrivit dr. Poprawski. Aceasta a spus că, în creier și în măduva spinării, serotonina acționează ca un neurotransmițător, iar în alte țesuturi poate acționa ca un hormon.

„Serotonina produsă în creier acționează ca un neurotransmițător, iar cea produsă în intestin acționează ca un hormon”, a spus dr. Teresa Poprawski.

Efectele serotoninei asupra corpului

Efectele serotoninei asupra corpului depind de modul în care aceasta acționează. Dacă acționează ca un neurotransmițător în sistemul nervos central (CNS), care constă în creier și măduva spinării sau dacă acționează în alte țesuturi ca un hormon.

Poprawski a spus că în CNS, serotonina este secretată în fanta sinaptică, spațiul dintre două celule nervoase sau neuroni. Un neuron eliberează serotonina, iar celălalt neuron o primește.

„Neuronul care secretă serotonina este și cel care controlează cantitatea de serotonină din fanta sinaptică prin absorbția înapoi a neurotransmițătorului, un proces numit reabsorbție. Anumite medicamente încetinesc rata acestei absorbții, prelungind efectele serotoninei asupra neuronului receptor”, a spus dr. Poprawski.

Rolul serotoninei în funcționarea organismului

Pe lângă reglarea stării de spirit, serotonina reglează multe funcții ale SNC, inclusiv somnul, pofta de mâncare, învățarea, memoria și libidoul, a spus Poprawski.

Dr. Shaheen Lakhan, un neurolog din Boston, Massachusetts, a declarat că există de mult timp convingerea că nivelurile fluctuante de serotonină pot afecta direct starea noastră de spirit. Cu toate acestea, neurotransmițătorii sunt mai complicați decât am crezut anterior și există o interacțiune mult mai dinamică între aceste substanțe chimice cerebrale și diverse funcții ale creierului nostru, inclusiv starea de spirit și comportamentul, a spus el.

„La fel cum progresele în domeniul smartphone-urilor sunt determinate de interacțiunea dintre hardware și software, circuitele neuronale care conectează cel puțin două zone ale creierului sunt responsabile de funcții complicate precum starea de spirit, motivația, plăcerea, cogniția, memoria și limbajul. Cu alte cuvinte, nu există o singură parte a creierului sau un singur neurotransmițător care să conducă în mod exclusiv aceste funcții. Este vorba de hardware, software și axa energetică care formează un circuit cerebral; și acestea nu sunt pur și simplu oprite sau pornite, ci sunt modulate”, a spus el.

Ce înseamnă „stimularea” producției de serotonină?

De asemenea, serotonina este sintetizată în melatonină, ambele în creier și în stomac. Melatonina este hormonul responsabil, mai ales, pentru guvernarea ritmului nostru circadian, care se referă la ceasul biologic al corpului sau la ciclul natural adormire-trezire.

„La fel ca mulți neurotransmițători și hormoni, unii oameni produc mai multă serotonină decât alții, deoarece sinteza serotoninei depinde de mai mulți factori care variază de la o persoană la alta”, a spus Poprawski.

Potrivit lui Poprawski, este posibilă creșterea producției de serotonină, dar majoritatea oamenilor produc cantități adecvate de această substanță chimică. În cazul în care nivelurile sunt suficient de scăzute pentru a justifica o intervenție medicală, medicii vor trebui să determine de ce au scăzut în primul rând.

Semnele unor niveluri scăzute de serotonină pot include anxietate, depresie, lipsă de concentrare, insomnie, supraalimentație și creștere în greutate, printre altele.

Așadar, teoretic, este posibil să se „stimuleze” producția de serotonină prin consumul de alimente bogate în triptofan, dar acest lucru depinde de consumul altor alimente. Triptofanul se găsește în principal în alimentele bogate în proteine, cum ar fi carnea de pasăre, carnea de porc slabă, carnea de vită slabă, somonul, soia, semințele de dovleac, tofu și ouăle.

Dar Lakhan a spus că, chiar dacă putem stimula producția de serotonină, acest lucru nu înseamnă neapărat că organismul va fi capabil să folosească cantitatea suplimentară, mai ales dacă avem deja suficientă.

Vă mai recomandăm și:

Prima dovadă directă a legăturii dintre serotonina scăzută și depresie

Alimentele de tip fast-food conțin chimicale care perturbă hormonii. De unde provine contaminarea?

Dormitul cu pături ponderate ar putea accelera producția de melatonină

Un medic explică riscurile administrării de melatonină pentru a dormi